Omenirea nu este o societate pașnică prin esență, ci una „fundamental expansivă și războinică”, afirmă istoricul Alin Niculescu, într-o analiză în cadrul emisiunii „Sens Național” cu Sorin Manea, explicând motivele pentru care marile civilizații au apărut doar în zonele unde oamenii nu erau nevoiți să lupte zilnic pentru supraviețuire. El a arătat că dezvoltarea agriculturii, sedentarizarea și excedentul economic au stat la baza formării imperiilor, care ulterior s-au extins prin cucerire.
Într-o intervenție amplă și extrem de clară, istoricul Alin Niculescu a explicat de ce înțelegerea istoriei este esențială pentru a nu cădea pradă manipulărilor și narativelor propagandistice. Acesta a vorbit despre istorie ca despre o știință completă, care analizează evoluția societății umane în toate dimensiunile sale.
„De fapt, ce-i istoria? E o știință care studiază evoluția societății omenești din cele mai vechi timpuri până în prezent, din toate punctele de vedere, umane, sociale, militare, economice. Deci, cine cunoaște istorie este foarte, foarte greu de surprins și de păcălit cu tot felul de narative propagandistice sau cu tot felul de povești inventate.” a spus Alin Niculescu la Sens TV.
Analizând marile cicluri istorice, istoricul a subliniat că ascensiunea și decăderea imperiilor nu sunt excepții, ci reguli universale. Toate se supun acelorași etape, indiferent de epocă sau de continent.
„Într-adevăr, sunt lucruri care se repetă și unul dintre ele este aceea că imperiile au o perioadă de ascensiune, de stagnare și după aceea de decădere. Absolut toate.” a afirmat Alin Niculescu.
Pentru a explica dinamica societăților umane, istoricul a folosit o metaforă poetică, comparând umanitatea cu dunele de nisip aflate într-o continuă mișcare. O imagine sugestivă pentru complexitatea și fragilitatea civilizațiilor.
„Nu e o tablă de șah clasică în care cineva vine și mișcă. Sunt ca niște unduiri de nisipuri mișcătoare. Când vezi o dună de nisip în deșertul Saharei… Toate firele alea de nisip reprezintă idei, popoare, concepte, credințe, care se duc, le suflă vântul, urcă sus pe dună, le suflă vântul și după aceea cad și se pierd în dunele infinite ale deșertului.” a explicat Alin Niculescu, în cadrul emisiunii Sens Național cu Sorin Manea.
Revenind la istoria concretă a civilizațiilor, specialistul a prezentat motivele pentru care primele imperii au apărut în zone cu climat blând și resurse bogate, departe de lupta zilnică pentru supraviețuire.
„Primele imperii antice au apărut într-o zonă de climat favorabil, unde lumea nu lupta pentru supraviețuire imediată, de genul dacă nu vânez mor de foame, dacă nu am o blană de animal urmează să mor de frig.” a punctat istoricul.
El a explicat că dezvoltarea Imperiului Mesopotamian a fost posibilă datorită poziționării într-o regiune fertilă aflată între două fluvii, Tigrul și Eufratul, iar Egiptul Antic a prosperat datorită climei calde și posibilității de a obține chiar două recolte pe an.
„Primele imperii cunoscute din istorie au apărut acum cinci mii de ani… în Orientul Apropiat, unde este teritoriul de astăzi al Irakului, între Tigru și Eufrat. Acolo au apărut, după care în zona Egiptului, unde era delta Nilului, într-un climat cald, unde se puteau face două recolte pe an.” a precizat Alin Niculescu.
Istoricul a arătat că același model s-a aplicat și în cazul Imperiului Roman, care a beneficiat de condițiile climatice favorabile din zona mediteraneană.
Dezvoltarea agriculturii, sedentarizarea și acumularea de surplus au fost, potrivit lui Niculescu, premisele pentru apariția structurilor politice complexe, apoi pentru expansiunea militară.
„S-au avut produse, au început să facă trocuri și ușor-ușor s-au dezvoltat în niște structuri politico-economice, care au dus la expansiune. După aceea au început să aibă armată și să se extindă.” a explicat el în emisiunea Sens Național cu Sorin Manea.
În finalul analizei sale, istoricul a abordat tema sensibilă a naturii umane, susținând că, dincolo de vremuri și transformări, omul rămâne un animal social orientat către expansiune, competiție și cucerire.
„Societatea umană este fundamental o societate expansivă și o societate războinică. Așa suntem noi structurați genetic, pentru că a trebuit să supraviețuim prin a cuceri noi popoare, noi teritorii, prin a căuta resurse, prin a ne dezvolta.” a spus Alin Niculescu, în cadrul emisiunii Sens Național cu Sorin Manea.
Declarațiile sale deschid o discuție amplă despre repetiția inevitabilă a istoriei și despre limitele civilizației moderne, care, în ciuda progresului tehnologic, continuă să urmeze aceleași tipare vechi de mii de ani.
Tema ascensiunii și decăderii imperiilor este studiată intens de istorici, sociologi și geopoliticieni. Imperii precum cel Roman, Bizantin, Otoman sau Britanic au urmat aceleași etape structurale: dezvoltare economică, centralizare politică, acumularea resurselor, expansiune militară, stagnare și, în cele din urmă, colaps. Condițiile geografice, climatice și demografice au avut un rol decisiv în apariția marilor civilizații, iar schimbările de mediu au influențat deseori prăbușirea lor. Studiile interdisciplinare din ultimele decenii au arătat că factorii climatici – precum secetele prelungite – au contribuit masiv la dispariția unor culturi antice.
Explicațiile istoricului Alin Niculescu oferă publicului o înțelegere mai profundă asupra modului în care evoluează civilizațiile și de ce conflictele par uneori inevitabile. Înțelegerea acestor mecanisme ajută la interpretarea evenimentelor geopolitice actuale, inclusiv tensiunile globale, competițiile pentru resurse și emergența unor noi centre de putere. Mesajul implicit este că istoria nu doar se repetă, ci și oferă instrumentele necesare pentru a anticipa evoluțiile viitoare, dacă este înțeleasă corect.
Articolul Istoria se repetă și azi: De ce omenirea nu va trăi niciodată în pace? apare prima dată în Snews.ro.