Turcia și Grecia luptă pentru influența în Mediterana, existand pericolul unui conflict militar, scrie Der Freitag.
Ministrul de externe al Germanie, Heiko Maas, a călătorit recent la Atena pentru a media relația între turci și greci, însă, așa cum era de așteptat, el nu a reușit. Conflictele care fermentează între cele două țări sunt pur și simplu prea grave.
Este vorba despre rezervele de gaz, rutele de transport, zonele de influență și energia regională. Președintele turc Erdoğan încearcă în mai multe locuri să zădărnicească planurile nu numai în Grecia, ci și în Cipru, Israel și Egipt.
Cu un coridor maritim între țara sa și Libia, de exemplu, el vrea să împiedice gazele naturale extrase de pe coasta israeliană să fie canalizate în Creta, și apoi în Europa. Odată cu implicarea Libiei, care a fost intensificată de luni întregi, zona maritimă controlată de Turcia urmează să fie extinsă, deși pare lipsit de relevanță dacă aceasta se află în apropierea insulelor grecești Creta, Karpathos sau Rhodes.
În același timp, Erdoğan a trimis trupe în Libia pentru a consolida regimul premierului Fayiz al-Sarradsch.
Coridorul, a cărui planificare se află în dosar la Națiunile Unite, nu a fost niciodată coordonat cu Atena, dar este menit să permită explorarea gazelor turcești în vecinătatea Cretei. Dar asta nu este totul: Cipru, care la rândul său are rezerve de gaze și a transferat exploatarea către companii italiene și franceze, trebuie să fie obligat să împartă veniturile cu partea turcă a nordului insulei.
În același timp, Turcia vrea să prospecteze regiunea marină în sine. Nava ei de cercetare Oruc Reis este escortată de fragate pentru a sublinia o astfel de prezență atunci când operează la sud de insula greacă Kastellorizo. Faptul că a existat o convenție a ONU privind dreptul mării din 1982 nu contează. În articolele sale scrie, printre altele, că zonele economice de 200 de mile nautice se aplică și insulelor și sunt supuse suveranității statului din care fac parte.
Din păcate, acesta nu este un argument pentru guvernul turc, până la urmă, sunt doar trei kilometri de la Kastellorizo până la țărmul turcesc. În aceste condiții, o confruntare este mai mult sau mai puțin posibilă: Grecia a declarat că operațiunile de foraj turcești sunt inadmisibile, în timp ce președintele Erdoğan nu se dă înapoi, dorește să protejeze culoarul proclamat mediteranean și să împiedice orice construcție de conducte.
O soluție diplomatică ar fi necesară, dar momentan, aceasta nu este vizibilă.
