Analistul de relații internaționale Sorin Zaharia avertizează că reînarmarea Germaniei și, implicit, a Europei se desfășoară într-un ritm periculos de lent, în timp ce Rusia produce armament de trei ori mai rapid. În cadrul emisiunii Sens Național cu Sorin Manea, acesta a explicat că birocrația și lipsa investițiilor în cercetare militară riscă să lase Uniunea Europeană complet dependentă de Statele Unite și vulnerabilă în fața unei posibile agresiuni rusești.
La aproape patru ani de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina, Germania promite o revenire spectaculoasă ca putere militară europeană, însă realitatea din fabricile de armament arată altceva. Deși bugetul militar german urmează să depășească 150 de miliarde de euro, peste 3% din PIB, producția de armament se desfășoară în continuare „ca pe timp de pace”: o singură tură pe zi, cinci zile pe săptămână.
În același timp, Rusia produce arme de trei ori mai repede. Istoricul britanic Niall Ferguson a avertizat într-un articol publicat în The Times că, dacă Berlinul nu accelerează procesul de reînarmare, „va cheltui miliarde pe arme deja depășite”. Situația este cu atât mai gravă cu cât Ucraina produce deja milioane de drone anual, în timp ce Germania abia plănuiește să achiziționeze 10.000. Cercetarea militară primește doar 1% din buget, față de 15% în Statele Unite, ceea ce menține dependența Europei de tehnologia americană.
Generalul Carsten Breuer a confirmat îngrijorarea, afirmând că „Rusia nu trebuie să creadă că poate câștiga un război cu NATO”, în timp ce generalul Alexander Solfrang a avertizat că Moscova ar putea ataca un stat aliat până în 2029. „Europa nu mai are timp pentru birocrație”, a concluzionat The Times.
Analistul Sorin Zaharia a comentat aceste avertismente în cadrul emisiunii Sens Național cu Sorin Manea, explicând că planurile de reînarmare europeană sunt nu doar întârziate, ci și profund ineficiente din punct de vedere tehnologic:
„Această reînarmare a Europei a început foarte târziu, iar în domeniul cercetării tehnico-militare, statele UE sunt mult în urma statelor Unite, Chinei, Turciei, Israelului sau Federației Ruse. Să nu mai vorbim de termenele de livrare, care unele sunt extrem, dar extrem de mari, multe programe abia intră în serviciu în anul 2030, ceea ce înseamnă că tehnologia aleasă astăzi poate fi deja învechită la recepționarea sa”, a explicat Sorin Zaharia.
În opinia sa, soluția pe termen scurt ar fi o colaborare mai strânsă cu Statele Unite pentru a asigura securitatea militară a continentului:
„Europa ar trebui măcar pentru o perioadă de timp să recurgă la achiziții din statele Unite, iar între timp să-și dezvolte cooperări cu firmele americane, cel puțin până când tehnologic vor ajunge la nivelul acestora”, a afirmat analistul.
Potrivit lui Zaharia, acest parteneriat transatlantic este singura cale realistă prin care Europa își poate asigura o capacitate de apărare eficientă într-un interval rezonabil. „Ulterior, după ce își vor pune la punct sistemul de fabrici de armament și transfer de tehnologie din SUA, să continue dezvoltarea de tehnică militară în cooperare cu SUA, atât pentru ca armamentul să fie unul unitar la nivel NATO, cât și pentru a pune în producție cele mai noi tehnologii de pe ambele părți ale Atlanticului”, a explicat acesta în cadrul emisiunii Sens Național cu Sorin Manea.
Analistul a criticat dur incapacitatea Uniunii Europene de a acționa coerent în domeniul tehnologic și militar, subliniind lipsa de viziune strategică a liderilor de la Bruxelles:
„Am dovedit încă o dată, dacă mai era nevoie, că statele Uniunii Europene sau Uniunea Europeană singură nu este capabilă să facă nimic în domeniul tehnologiei militare, poate doar să facă, probabil, drone, proiectile sau rachete ecologice, că altceva nu cred că putem să facem”, a spus Sorin Zaharia.
Declarația sa vine în contextul unei dezbateri tot mai intense la nivel european privind autonomia strategică a UE, o idee vehiculată intens în ultimii ani, dar greu de pus în practică. În ciuda promisiunilor de „independență față de Washington”, realitatea arată că marile programe de armament ale Europei depind masiv de componente și know-how american.
Mai mult, birocrația și procedurile greoaie din sistemul de achiziții militare european întârzie orice proiect major cu ani de zile, transformând investițiile uriașe anunțate de guverne în simple exerciții de imagine. „Dacă Germania, cu economia sa uriașă și industria sa performantă, nu reușește să accelereze producția militară, atunci este greu de crezut că restul Europei o va face la timp pentru a contracara amenințarea rusă”, a explicat Zaharia în analiza sa.
În acest context, avertismentele experților militari devin tot mai clare: fără o strategie unitară și fără investiții serioase în tehnologie și cercetare, Europa riscă să repete greșelile trecutului. În fața unei Rusii care produce în ritm de război și a unei Americi tot mai preocupate de Indo-Pacific, continentul european se află într-o poziție vulnerabilă, fără capacitatea de a se apăra singur.
După invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022, Germania a anunțat un plan de reînarmare masiv – așa-numitul „Zeitenwende” – care promitea o schimbare istorică a politicii sale militare. Cancelarul Olaf Scholz a promis 100 de miliarde de euro pentru modernizarea Bundeswehr-ului, dar ritmul implementării a fost lent, blocat de proceduri birocratice, lipsă de personal și infrastructură industrială insuficientă. În paralel, Rusia a trecut la un regim de producție militară permanentă, multiplicându-și capacitățile de fabricare a armamentului.
Lentoarea Europei în modernizarea armatei sale riscă să schimbe echilibrul de securitate continental. Dacă Germania și Franța nu reușesc să accelereze reînarmarea, NATO va rămâne dependent aproape exclusiv de Statele Unite pentru apărarea continentului. Pe termen lung, avertizează experții, această dependență poate limita autonomia politică a Europei și capacitatea sa de reacție în fața unei crize majore. Sorin Zaharia subliniază că fără o strategie coordonată și o colaborare tehnologică strânsă cu Washingtonul, Europa riscă să devină un actor secundar într-o lume tot mai militarizată.
Articolul Germania vrea să redevină putere militară, dar e „mult prea lentă”: Sorin Zaharia avertizează că Europa riscă să rămână fără apărare în fața Rusiei apare prima dată în Snews.ro.