Modelul social francez, grevat de datorii istorice, se lovește de un electorat fragmentat și de un climat politic exploziv, în care reformele cad una câte una sub presiunea sindicatelor. În această confruntare frontală, jurnalistul Mihai Rusu și analistul politic Gicu Firu dezbat în cadrul emisiunii „Sens Național” cu Sorin Manea contradicțiile profunde ale societății franceze și ridică semne de întrebare privind corectitudinea unor alegeri-cheie, inclusiv cele din SUA.
Cum se fracturează Franța: între socialism bugetar, elite intelectuale și ascensiunea suveraniștilor
Jurnalistul Mihai Rusu oferă o imagine amplă asupra tensiunilor economice și sociale care definesc Franța actuală. El afirmă că societatea franceză se află într-un conflict structural între economia liberă și uriașa piață bugetară, alimentată de un model social supradimensionat.
Potrivit acestuia, francezii, prin mentalitățile lor tradiționale, rămân atașați de protecția statului:
„Francezii sunt socialiști, francezii nu sunt de dreapta. Francezilor le place o democrație, le place ca statul să le dea anumite facilități, ca statul să facă foarte multe chestiuni pentru ei. Și la francezi este un conflict între piața liberă și piața bugetară.”, a declarat Mihai Rusu la Sens TV.
El avertizează că acest model a generat o datorie uriașă, greu de gestionat:
„Datorită acestor plăceri franțuzești, piața bugetară are niște datorii imense. Peste 113% din PIB-ul Franței.”, explică jurnalistul.
În acest context, spune el, prim-miniștrii din ultimul an au eșuat pentru că au încercat să implementeze reforme, iar opoziția a venit imediat din partea sindicatelor:
„Pentru că au încercat toți să facă anumite reforme. Și cine credeți că au fost împotriva reformelor? Sindicatele.”, afirmă Mihai Rusu.
Marine Le Pen și jocul electoral din 2027
Jurnalistul vorbește și despre ascensiunea partidului condus de Marine Le Pen, explicând că acesta câștigă teren într-un moment în care multiple categorii sociale rămân indecise sau reticente.
„Și iată cum explodează partidul doamnei Marine Le Pen cu acest nou președinte, pentru că ea are interdicție. Și atunci vom vedea cum se vor bate francezii pe idei în 2027.”, afirmă Mihai Rusu în cadrul emisiunii „Sens Național” cu Sorin Manea.
El atrage atenția asupra diversității sociologice din Franța, subliniind că nu toate grupurile sociale sunt aliniate cu suveraniștii:
„Vorbim de femeile tinere, dar vorbim și despre femei peste 60 de ani. Vorbim despre un electorat care este totuși echilibrat. Dar vorbim și despre o elită franceză. Vorbim despre intelectualii francezi. Deci sunt categorii și categorii sociale pe care deocamdată nu le vedem în față lângă Marine Le Pen.”, spune Rusu.
Gicu Firu contrazice generalizarea: „Franța nu este de stânga”
Analistul politic Gicu Firu respinge ideea că electoratul francez ar fi, în ansamblu, de stânga. El susține că președintele Emmanuel Macron este un simbol al neoliberalismului dur, greu de asociat cu stânga clasică.
„Nu împărtășesc generalizarea că francezii sunt de stânga. Pentru că un președinte ultraneoliberal, adică omul corporației, care distruge inclusiv capitalismul, dar minte stânga, a fost ales de două ori.”, afirmă Gicu Firu.
El susține că victoria lui Macron a fost posibilă doar datorită mobilizării electorale anti-Le Pen, coordonată de Jean-Luc Mélenchon:
„Mélenchon, din cauza ranchiunei puternice împotriva Rassemblement National și în special împotriva doamnei Le Pen, a dat acea comandă, niciun vot către Le Pen, motiv pentru care a câștigat.”, spune Gicu Firu.
Analistul vorbește și despre suspiciuni legate de modul în care s-au numărat voturile:
„Îmi amintesc că în timpul votului conducea Le Pen și după aia, pe final, au apărut brusc niște voturi.”
„Voturi miraculoase” în SUA
Gicu Firu extinde analiza și asupra alegerilor americane, unde afirmă că rezultatul lui Joe Biden ridică semne serioase de întrebare:
„Domnul Biden, un om fără absolut niciun merit… câștigă, într-un mod miraculos, 81 de milioane de voturi, în timpul în care cei mai votați președinți democrați, respectiv Clinton și Obama, n-au trecut de 69.”, a spus analistul la „Sens Național” cu Sorin Manea.
El întreabă direct cum poate fi explicată diferența uriașă:
„Cum îmi explică mie cineva logic diferența asta de la 69 la 81 de milioane când, încă o dată, Marele Obama, Marele Clinton n-au trecut de această limită?”
Tot el afirmă că aceeași companie software ar fi gestionat tehnologia electorală atât în Franța, cât și în Statele Unite:
„Ceva s-a întâmplat acolo pe la butoanele alea, cum s-a întâmplat și în Franța, pentru că a fost aceeași firmă care a gestionat softul din Franța, aceeași pe care au folosit-o americanii în alegerile din 2020.”
Franța sub Macron: „mai săracă”
Gicu Firu afirmă că în timpul lui Macron populația s-a sărăcit, iar măsurile neoliberale au adâncit faliile sociale:
„Macron a candidat de pe centru, cu accente clare și cu manifestări neoliberale… i-a bătut cu jandarmeria de i-a făcut una cu pământul. Prin urmare nu văd motive pentru care stânga să mai sară în favoarea unor candidați care favorizează interesele corporațiilor multinaționale și practic sărăcesc populația. Franța e mai săracă alături de Macron.”
În final, el menționează lipsa de soluții juridice în contestarea alegerilor:
„În toate statele unde au fost contestate rezultatele alegerilor, nu s-a judecat contestație. A fost respinsă.”
Franța trece printr-o perioadă de instabilitate economică și politică, marcată de proteste sociale, reforme contestate și un electorat profund divizat. Emmanuel Macron s-a confruntat cu revolta „vestelor galbene”, cu greve masive și cu acuzații de autoritarism. În paralel, partidele suveraniste cresc în sondaje, iar alegerile din 2027 sunt privite drept un punct de cotitură pentru întreaga Uniune Europeană. La nivel global, discuțiile despre integritatea alegerilor din SUA au alimentat numeroase teorii și dezbateri politice, fără soluții juridice definitive.
Analizele lui Mihai Rusu și Gicu Firu evidențiază o Europă aflată sub presiune, cu societăți polarizate, guverne contestate și alegeri percepute ca potențial vulnerabile. Declarațiile lor pot stimula discuții aprinse despre viitorul Franței, despre credibilitatea proceselor electorale și despre ascensiunea curentelor suveraniste. Într-un context geopolitic tensionat, aceste subiecte influențează percepție publicului și pot remodela raporturile de putere la nivel european și global.
Articolul Franța fierbe: datoriile explodează, iar alegerile ridică semne grave de întrebare apare prima dată în Snews.ro.