Sens TV

Europa, sub presiunea spionajului militar. Serviciile de contrainformații devin cruciale în fața activităților ruse și chineze

Europa, sub presiunea spionajului militar. Serviciile de contrainformații devin cruciale în fața activităților ruse și chineze

Într-un peisaj european tensionat, marcat de rețele de spionaj activizate și diplomați expulzați din capitale precum Berlin, Madrid, București și Sofia, serviciile de contrainformații devin un pilon esențial în apărarea internă a Uniunii Europene. Jurnalistul Mihai Rusu explică amploarea sistemului european de securitate și interconectarea acestuia cu structurile internaționale, în cadrul emisiunii „Sens Național” cu Sorin Manea.

Europa se confruntă cu unul dintre cele mai complexe contexte de securitate din ultimele decenii, în care spionajul militar, presiunea geopolitică și războiul informațional se intersectează în interiorul Uniunii Europene. Atât statele membre, cât și structurile comunitare gestionează un flux intens de amenințări venite din partea unor actori statali precum Rusia, China, Coreea de Nord sau țările din grupul BRICS.

În cadrul emisiunii „Sens Național” cu Sorin Manea, jurnalistul Mihai Rusu a prezentat o imagine amplă și îngrijorătoare a acestui ecosistem complex. Acesta a declarat:
„Pe lângă aceste 14 servicii de contrainformații militare, sau mă rog, birouri de contrainformații militare, mai avem Interpolul, mai avem Europol, deci mai sunt polițiile, sunt serviciile de informații externe ale celor 27 de state, pentru că nu trebuie să uităm că în toate capitalele europene avem ambasade rusești, avem ambasade chinezești, avem ambasade nord-coreene, avem ambasade ale statelor BRICS, care nu sunt prea prietene cu Uniunea Europeană, cu NATO și sunt mai mult prietene cu Putin și cu președintele Xi.”

Rusu subliniază astfel natura hibridă a amenințărilor cu care se confruntă Europa. Activitățile acoperite derulate prin ambasade străine se suprapun peste operațiunile clandestine desfășurate de agenți militari sub acoperire diplomatică. Jurnalistul continuă:
„Și atunci, serviciile de contrainformații militare trebuie să funcționeze, trebuie să existe, pentru că, iarăși vă reamintesc: și de la Berlin, și din Spania, și de la București, și de la Sofia, diplomați ruși acoperiți, adică spioni militari, au fost expulzați, pentru că s-a adunat activitatea de spionaj”, a declarat acesta la Sens TV.

Această intensificare a expulzărilor diplomatice în ultimii ani nu este o coincidență. Ea reflectă activizarea rețelelor rusești și intensificarea operațiunilor chineze pe continent, în paralel cu războiul din Ucraina și presiunea geopolitică tot mai ridicată.

În analiza sa, Mihai Rusu explică și arhitectura în care aceste servicii funcționează, evidențiind faptul că structurile europene nu operează izolat, ci într-o rețea extinsă de colaborare internațională. Acesta declară:
„Deci, e clar că avem odată, să spunem așa, un fundament la Bruxelles, și după aceea fiecare stat are serviciile personale de informații externe. Mai vin și americanii acum cu CIA-ul, cu Agenția Centrală de Informații, mai vin și cu serviciile militare de informații, pentru că aici avem trupe militare americane pe teritoriul Germaniei, începând din vest, în est, în sud, peste tot, și aici lucrează comandamentele militare germane pe cont propriu, în coordonare cu Bruxelles.”

Această frază sintetizează o realitate strategică esențială: securitatea europeană este rezultatul unui efort combinat între serviciile naționale, structurile europene și partenerii transatlantici, în special Statele Unite.

În acest cadru, Uniunea Europeană încearcă să-și întărească mecanismele interne. Rusu punctează:
„Una peste alta, nu este nimic nou, dar dacă Uniunea Europeană sau Comisia Europeană dă bani pentru partea economică, dă bani și pentru infrastructură, iată că s-a creat și această oportunitate pentru informații.”

Această observație reflectă evoluția rolului Comisiei Europene în domenii care depășesc strict competențele economice. În ultimii ani, Bruxellesul a început să finanțeze proiecte strategice de securitate, infrastructură critică, apărare și, recent, chiar inițiative de analiză a informațiilor, în contextul noilor amenințări hibride.

Analiza lui Mihai Rusu scoate în evidență câteva direcții majore:

1. Europa este supraexpusă spionajului derulat prin misiuni diplomatice ale unor state ostile.
Rusia, China, Coreea de Nord și unele state din grupul BRICS folosesc ambasadele ca puncte de activitate informativă, cu metode diverse – de la culegere clandestină de date, la racolări, interferență politică sau atacuri cibernetice.

2. Serviciile naționale de contrainformații rămân prima linie de apărare.
Cele 14 structuri militare specializate menționate de Rusu, împreună cu Europol, Interpol și serviciile externe ale statelor membre, formează un sistem care acoperă o gamă largă de amenințări.

3. Implicarea Statelor Unite rămâne decisivă.
Prezența trupelor americane în Germania și colaborarea directă dintre CIA, serviciile militare americane și autoritățile europene reprezintă un element esențial al securității continentale.

4. Uniunea Europeană începe să investească direct în instrumente de intelligence.
Această mutație reprezintă o schimbare majoră în filozofia de securitate a blocului, reflectând presiunea contextului internațional.

Într-un climat în care spionajul militar devine un instrument principal al influenței geopolitice, iar tensiunile dintre Rusia și NATO cresc constant, rolul contrainformațiilor capătă o importanță strategică de prim rang.

Europa se confruntă simultan cu războiul din Ucraina, agresivitatea serviciilor ruse, extinderea rețelelor chineze, operațiuni cibernetice ale unor actori statali ostili și presiuni geopolitice crescute. Expulzările diplomatice din Germania, Spania, România și Bulgaria au subliniat intensificarea activităților clandestine la nivel european. În același timp, Bruxellesul își extinde rolul în domeniul securității, în timp ce SUA își mențin prezența militară și capacitățile de intelligence în Europa.

Activitatea crescândă a serviciilor de spionaj străine poate afecta direct securitatea națională a statelor membre, infrastructura critică și stabilitatea politică. Consolidarea contrainformațiilor devine esențială pentru protejarea Uniunii Europene, iar colaborarea internațională rămâne vitală. În același timp, inițiativele europene de finanțare și coordonare pot contribui la reducerea vulnerabilităților, dar ridică și întrebări privind suprapunerea de competențe și cooperarea reală între statele membre.

Articolul Europa, sub presiunea spionajului militar. Serviciile de contrainformații devin cruciale în fața activităților ruse și chineze apare prima dată în Snews.ro.