Elveția rămâne una dintre cele mai stabile și prospere economii ale lumii, iar un recent referendum demonstrează încă o dată funcționarea impecabilă a democrației directe din această țară. Propunerea de a introduce o taxare suplimentară pentru persoanele cu averi de peste 50 de milioane de franci elvețieni a fost respinsă categoric de electorat, în ciuda presiunii tinerilor socialiști. Jurnalistul Mihai Rusu a explicat în cadrul emisiunii „Sens Național” cu Sorin Manea, în detaliu mecanismele economice și politice din spatele acestei decizii, comparând situația cu cea din România.
Elveția, magnet pentru capital și bunăstare
În analiza sa, Mihai Rusu a subliniat faptul că Elveția continuă să prospere datorită unui model politic și economic unic, bazat pe neutralitate, stabilitate și deschidere față de capitalul internațional.
„Cum sunt asemenea diferențe colosale, cum sunt asemenea averi? Spre deosebire de Elveția. Elveția este un stat încă care își păstrează neutralitatea și datorită acestui factor politic și economic generează foarte mulți bani. Deci în Elveția sunt foarte mulți bani. Sunt foarte multe organizații internaționale. În Elveția sunt băncile care și astăzi încă au un capital formidabil, un capital străin”, a explicat Mihai Rusu în cadrul emisiunii „Sens Național” cu Sorin Manea.
Neutralitatea Elveției continuă să atragă investiții, companii, instituții financiare și persoane cu averi considerabile, transformând țara într-un hub global de capital.
Propunerea tinerilor socialiști: taxarea bogaților pentru protecția naturii
Subiectul dezbătut de jurnalist pornește de la o inițiativă a tinerilor socialiști elvețieni, care au propus taxarea suplimentară a persoanelor cu averi de peste 50 de milioane de franci elvețieni. Scopul declarat: crearea unui fond destinat protecției mediului.
„Despre subiectul pe care îl dezbatem noi este legat de o inițiativă a tinerilor socialiști din Elveția, care au propus o impozitare a celor bogați cu cel puțin sau de la 50 de milioane de franci elvețieni în sus. Această impozitare și acești bani să intre într-un fond pentru protecția naturii. Deci acesta a fost țelul”, a explicat Mihai Rusu.
El a subliniat că inițiativa nu a fost una electorală și nici politică în sensul tradițional, ci o propunere venită din zona ideologică social-democrată.
Democrație funcțională: referendumul care a închis subiectul
Adevărata demonstrație de democrație elvețiană a venit în momentul în care propunerea a fost supusă la vot, fără întârzieri sau complicații politice.
„În Elveția democrația este funcțională pentru că un asemenea proiect s-a tradus imediat într-un referendum. 78,3% dintre electori au spus ‘nein’. Adică ‘nu’. Sau ‘no’, pentru că sunt și italieni, sunt și francezi”, a relatat Mihai Rusu în cadrul emisiunii Sens Național cu Sorin Manea.
Pe lângă electorat, și mediul economic a respins ferm inițiativa.
„Un front foarte puternic cu asociații economice – și știți că Elveția este o forță economică mondială – au spus tot așa ‘nu’”, a adăugat jurnalistul.
De ce resping elvețienii taxarea suplimentară a bogaților?
Răspunsul, potrivit lui Mihai Rusu, ține de modul în care Elveția înțelege rolul averilor moștenite și impactul lor în economie.
„Toți acești oameni care moștenesc… o moștenire nu înseamnă numai bani. Moștenire înseamnă o afacere, o fabrică, un restaurant. Înseamnă că or să producă bunuri pentru larg consum, or să producă alte bunuri, chiar produse militare și așa mai departe”, a afirmat Mihai Rusu.
Elveția vede marile averi nu ca pe niște acumulări statice, ci drept motoare economice care produc valoare, locuri de muncă și venituri fiscale.
„Pentru că aceste moșteniri se reinvestesc, ceea ce aduc plusvaloare economiei elvețiene”, a explicat jurnalistul.
Elveția, paradisul fiscal negociat: bogații își pot stabili singuri impozitele
Un detaliu spectaculos menționat de Mihai Rusu arată cât de flexibil este sistemul elvețian când vine vorba de a atrage oameni înstăriți.
„Trebuie să mai știți că în Elveția, stimați domn, fiecare cetățean străin care se hotărăște să vină în Elveția, care are bani, vorbind că are bani, își poate negocia cu cantonul respectiv impozitul pe care îl plătește”, a explicat jurnalistul.
Pentru a demonstra, a dat un exemplu celebru:
„Vă dau un exemplu din Germania, fostul pilot de Formula 1 Michael Schumacher, da? Și atunci cantoanele sunt fericite, administrațiile cantonale sunt fericite când vin asemenea oameni bogați care vin cu bani în băncile elvețiene și care cumpără în cantonul respectiv o bucată de pământ, își face o casă, o vilă, își mai face o afacere”, a arătat Mihai Rusu.
Rezultatul este un model economic în care toate părțile au de câștigat.
„Deci asta e o situație de win-win și mai plătește și impozit statului elvețian”, a completat el în cadrul emisiunii Sens Național cu Sorin Manea.
Cifre care vorbesc de la sine: Elveția și Luxemburgul domină Europa la venituri
Miha Rusu a prezentat și o comparație impresionantă între Elveția, Luxemburg și restul Europei.
„Toată această democrație funcțională face ca Elveția să aibă cel mai mare venit pe cap de locuitor, peste 300.000 de euro pe an. Luxemburgul, Marele Ducat al Luxemburgului, care este un teritoriu foarte mic, cu 500.000, ajunge la 72-73.000 de euro pe an”, a explicat jurnalistul.
Apoi a subliniat concluzia:
„Aceste două state au cele mai mari venituri din Europa. Și atunci și în Luxemburg democrația este funcțională, și în Elveția este funcțională”, a punctat Mihai Rusu.
În contrast, jurnalistul a lansat o întrebare care atinge în plin realitatea românească:
„Deci întrebarea este, dacă facem o analiză comparativă, de ce nu este și în România democrația funcțională?”, a întrebat el.
Elveția este recunoscută la nivel mondial pentru modelul său de democrație directă, în care cetățenii pot declanșa sau bloca legi prin referendum. Sistemul fiscal descentralizat, competiția dintre cantoane, stabilitatea politică și reputația în sectorul bancar au transformat țara într-o destinație predilectă pentru investitori și persoane cu averi mari. Luxemburgul, deși mic ca dimensiune, beneficiază de un regim fiscal extrem de competitiv, o economie puternic financiarizată și un nivel ridicat de expertiză tehnică în domeniul bancar și al fondurilor de investiții.
Referendumul elvețian privind taxarea marilor averi devine un studiu de caz relevant pentru întreaga Europă, într-o perioadă în care tot mai multe state discută despre creșterea impozitării capitalului și a veniturilor mari. Pentru România, unde democrația participativă este slab conturată, iar sistemul fiscal este perceput drept impredictibil, comparația cu Elveția ridică întrebări despre modul în care pot fi atrase investiții, garantată stabilitatea și încurajată dezvoltarea economică. Lecția elvețiană arată că transparența, stabilitatea și respectarea regulilor pot genera prosperitate chiar și pentru state mici, dar extrem de eficiente.
Articolul Elveția zguduie Europa: milionarii câștigă din nou! apare prima dată în Snews.ro.