În tentativa de a stabili o comunicare discretă cu Kremlinul, Londra a mizat pe diplomație, însă începutul a fost greșit, afirmă jurnalistul Mihai Rusu. Într-o Europă care își urmărește propriile interese și într-un moment în care Donald Trump ignoră dosarul ucrainean, serviciile secrete ar fi fost, în opinia sa, singura opțiune eficientă. Analiza a fost prezentată în emisiunea „Sens Național” cu Sorin Manea.
În spatele tensiunilor diplomatice dintre Londra și Moscova se conturează o problemă de strategie. Marea Britanie a încercat să deschidă un canal confidențial de dialog cu Rusia, însă tentativa s-a blocat repede. Pentru jurnalistul Mihai Rusu, eroarea majoră ține de modul în care a fost abordată discuția.
În cadrul emisiunii „Sens Național” cu Sorin Manea, jurnalistul explică limpede:
„Acest început, această idee, este foarte importantă pentru că cred că guvernul englez avea o altă șansă dacă începea pe un canal al serviciilor de informație.”
Mihai Rusu consideră că MI6 ar fi fost singurul traseu viabil, într-un mediu în care ambasadele sunt supravegheate atent, infiltrate și vulnerabile.
„Adică mergea serviciul de informații externe al Angliei, MI6, și stătea de vorbă cu serviciul de informații externe al Rusiei, pentru că ambasada din Londra este plină de reprezentanți, de diplomați, de acoperiți și de spioni. Și cred eu că această linie avea o mai mare reușită decât linia diplomatică.”
Pornind de aici, Rusu formulează o concluzie dură privind rolul diplomației clasice:
„Iată, diplomații sunt astăzi pe locul doi, pe locul întâi au fost și rămân în continuare agenții și reprezentanții serviciilor secrete. Mai ales în diplomație, mai ales în afaceri externe.”
Analiza sa se extinde asupra întregii Europe, pe care o vede într-un proces accelerat de distanțare față de imprevizibilitatea politicii americane. Atât Londra, cât și Parisul și Berlinul își doresc mai mult control asupra propriilor decizii.
În acest context, dezinteresul administrației Trump față de Ucraina devine un element central:
„A patra chestiune este că Trump neglijează în continuare Ucraina. Pe parcursul acestei emisiuni veți vedea care sunt eforturile formidabile pe care le fac și francezii, și englezii, și nemții pentru înarmarea Ucrainei, dar și pentru propria modernizare a forțelor. Ideea a fost foarte bună a domnului Mr. Jonathan Powell, dar reușita nu a existat.”
Pentru Rusu, tentativa Marii Britanii reprezintă un eșec diplomatic asumat:
„Este un eșec, dacă vreți, un eșec al diplomației britanice. De altfel, foarte mulți parteneri ai Marii Britanii europeni chiar nu au fost de acord cu acest canal de comunicare între Londra și Kremlin.”
În ciuda aparențelor, afirmă el, Europa nu este un actor ignorat de marile puteri, ba chiar reprezintă o provocare reală pentru Rusia, China și Statele Unite:
„Și acum, oricât am vrea noi să credem că președintele Rusiei, sau președintele Xi, sau președintele Trump subestimează Europa. Nu, din contră. Europa este un pericol pentru cei trei.”
În continuarea analizei, jurnalistul scoate în evidență un fapt mai puțin discutat: în timp ce britanicii sunt criticați pentru contactele cu Moscova, alte state europene continuă să deruleze contracte profitabile în paralel — fie cu Ucraina, fie chiar cu Rusia.
„Francezii, bine mersi, am văzut că își vând avioanele, o să discutăm și despre asta mai târziu, Ucrainei sunt în business. Am văzut, pe de altă parte, că toată Europa are contracte cu Rusia, nu își retrag companiile chiar toți, unora le merge chiar bine. Am văzut că sunt în unele state companii private care speculează la greu pe seama războiului din Ucraina.”
Pentru Mihai Rusu, situația arată o Europă fragmentată, în care fiecare stat își urmărește propriile interese, adesea în contradicție cu discursul oficial. Iar Marea Britanie, prin alegerea greșită a canalului de dialog, a ajuns singura expusă, în vreme ce ceilalți se descurcă în umbră.
Încercarea consilierului britanic Jonathan Powell de a stabili un canal informal de comunicare cu Iurii Ușacov a avut loc pe fondul temerilor europene privind dialogul direct SUA–Rusia. Discuția s-a blocat rapid, iar inițiativa nu a fost susținută de state europene importante. În același timp, alte țări din UE mențin relații comerciale cu Rusia și își consolidează pozițiile strategice, în timp ce administrația Trump își reduce implicarea în dosarul ucrainean.
Eșecul canalului secret evidențiază izolarea diplomatică a Londrei și lipsa unei strategii coerente la nivelul Uniunii Europene. Absența unui front european unitar, combinată cu retragerea Washingtonului din implicarea activă în Ucraina, amplifică vulnerabilitatea Marii Britanii și arată cât de complicat devine jocul geopolitic atunci când serviciile secrete, nu diplomații, sunt cei care fac diferența.
Articolul Diplomația britanică se prăbușește la Moscova. MI6 putea evita eșecul apare prima dată în Snews.ro.