În timp ce Ucraina încearcă să reziste invaziei ruse, în interiorul statului se duce o altă bătălie, mai tăcută, dar la fel de periculoasă: răfuiala pentru putere dintre agențiile secrete și structurile anticorupție. În emisiunea „Sens Național” cu Sorin Manea, istoricul Alin Niculescu a explicat cum corupția adânc înrădăcinată și rivalitățile dintre servicii riscă să submineze din interior un stat care luptă pentru supraviețuire.
După mai bine de doi ani de conflict, în timp ce lumea urmărește confruntările militare, Ucraina pare să ducă și un război intern: cel dintre elitele corupte, serviciile de informații și instituțiile care ar trebui să reformeze statul. Alin Niculescu, istoric, descrie la Sens TV acest tablou complex ca pe o „Luptă pentru supraviețuirea unui sistem construit pe corupție”.
„Nu sunt serviciile, este un serviciu secret care are un rol determinant în război. O agenție gen DNA, o procuratură specială care se ocupă de lupta anticorupție”, a spus Alin Niculescu. El a explicat că în Ucraina, confruntările interne nu se rezumă la administrație, ci implică direct serviciile secrete. „Lumea trebuie să înțeleagă că Ucraina este un stat cu apucături rusești. Acolo sunt niște clanuri, e o corupție dură. Dacă în România e o corupție de tip sud-european, acolo sunt domenii întregi controlate de clanuri mafiote care numesc politicieni și au legătură cu serviciile secrete.”
Niculescu consideră că statul ucrainean a fost construit pe un model estic, bazat pe corupție și influență: „Ucraina este un stat corupt, corupt, dar acum problema este că s-au liniștit, în sensul în care totul este pentru acest război. Toți au apucături, și funcționarii de rang înalt din servicii secrete ciupesc câte un pic, au mai demis ei câțiva generali, au mai demis un ministru al apărării în timpul războiului. La ei aceste tehnici de corupție sunt profund înrădăcinate. Este România la puterea zece acolo. Totul funcționează pe principii corupte, cel puțin până la acest război.”
În opinia istoricului, președintele Volodimir Zelenski a fost obligat să facă alegeri dificile. „Zelenski a trebuit să aleagă: am nevoie de un serviciu secret funcțional, cu oameni care să mă susțină, toată această elită a serviciilor secrete care poate a mai băgat și ea un pic mâna în miere. Dacă lucrezi cu mierea, nu poți să nu bagi degetele în ea. Problema vine din toleranța asta la corupție pe care o avem în masă”, a spus istoricul la Sens TV.
Niculescu a explicat cât de adâncă este această cultură a corupției: „Toleranța la corupție e uriașă. La noi se spune ‘a furat, dar a și făcut’. La ei fură. Nu știu dacă fac, dar de furat, fură. Și este un stil de viață. Este o formă de organizare socială care nu mai poate fi ruptă brusc de la rădăcină.”
El a povestit și o întâmplare personală, care arată cum se negociază banii și influența în Ucraina: „Am un prieten din copilărie care lucra la Ministerul Fondurilor Europene și avea proiecte transfrontaliere cu Ucraina. Se voia un punct vamal modern, dar totul s-a blocat. Ucrainenii au spus: ‘dacă nu ne dați nouă banii să facem, nu facem nimic’. Totul s-a oprit. Au cerut nouă milioane pentru un proiect de patru. Acolo așa se face treaba. Acolo e un alt tip de lume.”
În același context, istoricul a descris lupta internă dintre agențiile din Kiev. „Acum este o luptă de putere între serviciul secret SBU, care are o grămadă de succes în război, și acest departament de procurori anticorupție care a zgândărit zona pe acolo. Zelenski a ales să păstreze în jurul său oamenii din servicii. Fără ei, nu poți duce un război, dar cu ei, te expui unui sistem care îți scapă ușor de sub control”, a explicat expertul la „Sens Național” cu Sorin Manea.
Pentru Niculescu, problema Ucrainei nu este doar administrativă, ci structurală: „Ucraina are o structură economică și civilizațională de tip estic, cu o corupție aparte, care o face greu compatibilă cu standardele europene. O mare parte din banii care vin din Europa sunt preluați de companii controlate de aceste structuri. Este un alt tip de business, nu e european-occidental, ci unul bazat pe putere, influență și conexiuni.”
Totuși, istoricul vede un semn de speranță. „Societatea ucraineană, în profunzime, vrea libertate și democrație. Ăsta e germenele. E primul stat din fostul URSS care își dorește sincer acest lucru.” El crede că aceasta este adevărata frică a Moscovei. „Putin și elita aia sinistră de KGB-iști de la Kremlin nu luptă doar pentru teritoriu. Le e frică pentru că Ucraina va deveni un model de succes, iar societatea rusă va vrea același lucru. Rusia e un prădător. Cu un prădător trebuie să știi că, dacă vine la tine, te mănâncă. Nu e o pisicuță, e un tigru siberian.”
Articolul Corupția, cel mai periculos front al Ucrainei. Cum poate cădea statul din interior? apare prima dată în Snews.ro.