Abordarea externă a administrației Trump este influențată de rivalitatea dintre trei orientări ideologice din interiorul Partidului Republican, fiecare propunând o viziune proprie asupra rolului global al Statelor Unite. Jurnalistul Mihai Rusu a explicat la „Sens Național” cu Sorin Manea, că această pluralitate contrastează puternic cu modelul centralizat de la Kremlin, unde strategia depinde exclusiv de voința lui Vladimir Putin. Totodată, el a arătat că influența personală a lui Donald Trump asupra deciziilor majore transformă politica externă americană într-un proces imprevizibil și profund personalizat.
În cadrul discuției despre felul în care se configurează politica externă a administrației Trump, jurnalistul Mihai Rusu a arătat la Sens TV că, spre deosebire de Rusia, unde decizia strategică este centralizată în jurul unui singur lider, la Washington există o competiție reală între trei școli de gândire republicană.
„În timp ce la Kremlin nu există decât o singură teză, adică ordinele lui Vladimir Putin, în Washington avem trei modele de gândire. Aceasta înseamnă democrația: dreptul de a vorbi, o concurență de idei. Din cele trei piloane, observ și o competiție între cei trei domni: Marco Rubio, vicepreședintele Vance, care oricum este în scădere și domnul Colby, care se va impune în fața lui Trump.
Întrebarea este: se va impune hegemonia mondială, reducerea bugetului militar sau business-ul global? Iar tendința mea este să cred că se va impune modelul domnului Colby, care propune o viziune economică globală, de dominare în fața Chinei. Am asistat, în perioada celui de-al doilea mandat al lui Trump, la trecerea de la internaționalismul liberal la o putere personală exercitată de Donald Trump”, a explicat acesta în emisiunea „Sens Național” cu Sorin Manea.
Analiza a continuat în zona politicii interne americane, unde Mihai Rusu a arătat că președinția Trump nu influențează doar relațiile externe, ci și structurile instituționale interne, inclusiv sistemul judiciar și mass-media, unde s-au produs schimbări majore cu impact asupra echilibrului democratic.
„Mai sunt două elemente extrem de importante în gândirea și politica lui Trump. În primul rând, pe plan intern, a început o campanie de vendetă prin ministra Justiției, Pam Biondi, împotriva foștilor înalți funcționari din guvernarea lui Joe Biden.
Această ‘vânătoare’, cu schimbarea procurorilor și judecătorilor, a dus la faptul că sute de magistrați din Ministerul Justiției au ieșit din sistem. Este o premieră americană. Al doilea element este în presă. Și aici vedem o apropiere între ceea ce se întâmplă în România și ceea ce vedem acum în Statele Unite”, a subliniat jurnalistul.
Politica externă a administrației Trump a fost marcată de o abordare tranzacțională, concentrată pe presiune economică, gesturi simbolice și decizii rapide. În spatele ei se află trei curente din Partidul Republican: gruparea lui Marco Rubio, care susține reafirmarea rolului global al SUA; tabăra lui J.D. Vance, favorabilă retragerii din angajamente militare costisitoare; și direcția promovată de Elbridge Colby, care cere prioritizarea competiției strategice cu China, chiar cu diminuarea sprijinului pentru Ucraina.
Deși Trump se folosește de aceste trei orientări ca repere, el nu se subordonează niciuneia. Deciziile sale sunt influențate în final de impulsuri personale, calcule politice interne și logica unei puteri prezidențiale tot mai centralizate. Astfel, politica externă americană sub Trump rămâne volatilă, greu de prevăzut și dependentă de interesele liderului, nu de o doctrină clar definită.
Articolul Cine controlează politica externă a lui Trump? Trei curente rivale în lupta pentru putere apare prima dată în Snews.ro.