Un tablou cutremurător al Chinei contemporane arată o societate supusă unei supravegheri absolute, unde orice gest banal – de la o glumă până la cumpărarea unei beri – poate declanșa represalii. Istoricul Alin Niculescu a explicat la Sens TV cum controlul se extinde nu doar asupra populației interne, ci și asupra comunităților chineze din străinătate, monitorizate prin structuri informale și colaborări controversate. În paralel, minorități etnice precum uigurii și tajicii sunt trimise de zeci de ani în lagăre de „reeducare”, într-un sistem descris ca fiind mai dur decât orice cunoscut în lumea modernă.
Într-o analiză fără menajamente, istoricul Alin Niculescu a prezentat în cadrul emisiunii Sens Național cu Sorin Manea dimensiunea reală a controlului exercitat de Partidul Comunist Chinez. Specialistul a subliniat că percepția romanticizată despre China este complet ruptă de realitate, iar regimul operează la un nivel de supraveghere fără egal în lume.
„Este atât de departe de adevăr, societatea chineză este supusă unui control și unei dictaturi extrem de dure și de puternice. Rusia este o democrație autentică pe lângă China.” a afirmat istoricul.
Pentru a oferi o imagine concretă, acesta a descris modul de funcționare a sistemului chinez de supraveghere urbană, care operează prin rețele uriașe de camere dotate cu inteligență artificială.
„China înseamnă că dacă ești pe stradă și râzi, dansezi, vine poliția și te vizitează. Peste tot în marile orașe și pe marile autostrăzi există camere de luat vederi cu sisteme de inteligență artificială care au sisteme de recunoaștere facială.” a explicat el în cadrul emisiunii Sens Național cu Sorin Manea.
„În clipa în care tu intri în cadrul unei camere de luat vedere de pe stradă și sunt zeci, sute de milioane puse peste tot, imediat autoritățile te identifică după poză, știe exact unde stai, ce faci, unde lucrezi.”
Aceste monitorizări se reflectă direct în viața oamenilor obișnuiți, supuși unui „scoring social” care poate afecta drastic drepturile și libertățile de zi cu zi.
„Sunt atât de dur controlați și dresați, prin metodele astea… ai făcut ceva, anul viitor ai probleme cu biletele de tren sau cu biletele de avion.”
Istoricul a relatat un exemplu concret primit chiar din interiorul societății chineze, pentru a ilustra frica generalizată:
„…acest chinez l-a explicat că noi suntem supuși unui control și unui scor și ne scade punctajul nostru. Și atunci putem avea surprize. Dacă te duci și petreci și bei… sau faci o glumă… imediat ești înregistrat, imediat ești urmărit și imediat începi să ți se taie din drepturi.”
Subiectul controlului se extinde însă dincolo de granițele Chinei. Conform istoricului, Partidul Comunist Chinez monitorizează activ comunitățile chineze din străinătate – inclusiv din România.
„Partidul Comunist a venit și a dat niște ajutoare comunelor de lângă București și au făcut post de poliție al poliției chineze în cadrul regiunilor unde acești chinezi își desfășurau activitatea ca să îi controleze și să îi urmărească și să îi forțeze să se supună Partidului Comunist Chinez.”
Fenomenul nu este singular, spune Niculescu. Colaborări similare au fost semnalate și în alte țări europene, printre care Italia.
„Inclusiv în Italia a fost scandal… Era o colaborare între poliția din Roma și poliția din China în care patrulau în cartierele chinezești. Era poliție trimisă din China comunistă care îi supraveghea și îi urmărea și ofițeri de informații.”
Cea mai gravă parte a expunerii istoricului privește însă situația minorității uigure și a altor etnii musulmane din nordul Chinei. Aceste comunități sunt supuse, de zeci de ani, unui proces sistematic de reeducare forțată.
„Există în nordul Chinei populații de etnie nu neapărat chineză… Sunt acești uiguri… de zeci de ani sunt băgați în lagăre de concentrare, sunt închiși în școli de reeducare unde sunt sculați dimineața, sunt puși să cânte imnul Partidului Comunist.”
Istoricul descrie procesul ca fiind unul brutal, menit să șteargă identitatea culturală și religioasă a acestor comunități.
„Sunt îndoctrinați cu învățămintele Partidului Comunist Chinez. Sunt curățați pe creier ca să nu fie musulmani… să devină niște cetățeni model ai Chinei.”
Dimensiunea fenomenului, spune el, este izbitoare:
„ E vorba de câteva milioane. Sunt zeci și sute de aceste școli de corecție… unde chipurile spune că nu, că noi educăm, le dăm o meserie… Nu sunt lagăre, nu sunt școli de reeducare.”
În realitate, susține istoricul, acestea sunt instituții totalitare de îndoctrinare, bine ascunse în spatele propagandei oficiale.
„Sunt școli profesionale și licee și au fost filmate din interior… îi schimbă pur și simplu o întreagă etnie.”
Controlul tehnologic completat de presiuni sociale subtile transformă viața de zi cu zi într-un spațiu al fricii permanente.
„Regimul chinez este de o duritate și de o profunzime a controlului și a agresiunii care nu este întâlnită nici măcar în Rusia și n-a fost nicăieri întâlnită.”
„…îi corectează așa la milimetru încât unui chinez normal îi era frică să cumpere mai mult de trei sticle de bere din supermarket să nu dea rău, să nu fie înregistrat undeva.”
Declarațiile istoricului subliniază clar că regimul de la Beijing reprezintă una dintre cele mai sofisticate și mai dure mașinării de control social din istoria modernă.
China este considerată în prezent cel mai extins stat de supraveghere digitală din lume. Programul „Social Credit System”, rețelele gigantice de camere de recunoaștere facială și integrarea tehnologiilor de inteligență artificială în viața cotidiană creează un sistem de monitorizare unic ca amploare. Totodată, multiple organizații internaționale au documentat existența lagărelor de reeducare din Xinjiang, unde milioane de uiguri și membri ai altor minorități ar fi supuși îndoctrinării și muncii forțate. Investigații jurnalistice au dezvăluit, de asemenea, practici de supraveghere a diasporei chineze în mai multe state occidentale.
Sistemul de control exercitat de China are implicații globale, influențând geopolitica, securitatea cibernetică și drepturile omului. Monitorizarea diasporei chineze ridică semne de întrebare privind suveranitatea altor state, iar modelul de supraveghere tehnologică ar putea inspira regimuri autoritare din întreaga lume. Pentru comunitatea internațională, înțelegerea acestor practici este esențială în dezvoltarea politicilor de protecție a drepturilor civile și a libertăților fundamentale.
Articolul China, imperiul supravegherii totale: control extrem, lagăre ascunse și diaspora urmărită în toată lumea apare prima dată în Snews.ro.