Uniunea Europeană ia în calcul folosirea activelor rusești înghețate pentru a finanța reconstrucția Ucrainei, pe principiul că statul agresor trebuie să suporte costurile războiului. Într-o analiză prezentată la Sens TV, colonelul (r) Tudor Păcuraru a explicat că fermitatea Bruxelles-ului este influențată și de operațiuni atribuite serviciilor speciale ruse, inclusiv atacurile cu drone asupra aeroporturilor din nordul Europei. Miza discuțiilor din decembrie poate marca o schimbare majoră în regimul sancțiunilor împotriva Moscovei.
În cadrul discuției despre planul european de a folosi activele rusești înghețate pentru a finanța reconstrucția Ucrainei, Tudor Păcuraru, fost colonel SRI a explicat la Sens TV că reacția fermă a Bruxelles-ului este influențată și de acțiuni atribuite serviciilor ruse, care au vizat recent infrastructura aeroportuară din nordul Europei.
„Acesta este efectul de dronă. Acum câteva săptămâni, aeroporturile din Germania, din zona Mării Baltice, aeroporturile daneze și cele norvegiene au început să fie bântuite de drone care le-au blocat activitatea.
Operațiunea, care este atribuită unanim, mai ales în materialele publice ale BND, este atribuită Rusiei, serviciilor speciale ruse. Ca urmare, vedeți care este atitudinea Germaniei, care este atitudinea Danemarcei și care este atitudinea doamnei von der Leyen, că este tot germană nativă.
Ce se întâmplă acum? Practic, Uniunea Europeană pune bazele viitorului acord de pace, care va fi încheiat Dumnezeu știe când.
Dar bazele sunt puse acum. Juridic, din moment ce Rusia este stat agresor, din moment ce a demolat Ucraina, Rusia trebuie să plătească despăgubiri. Așa cum România, când a atacat Uniunea Sovietică în iunie 1941, a fost considerată stat agresor de către Conferința de Pace de la Paris din 1946 și a plătit Uniunii Sovietice despăgubiri”, a relatat acesta într-o ediție a emisiunii „Sens Național” cu Sorin Manea.
Totodată, Tudor Păcuraru a subliniat, de asemenea, că Bruxelles-ul adoptă acum o poziție similară cu cea a Statelor Unite: statul agresor trebuie să suporte costurile conflictului.
„Deci, pentru prima dată, Uniunea Europeană are o atitudine clară, similară cu cea a Statelor Unite: agresorul este Rusia, agresorul trebuie să plătească. Aici intervine un calcul. Uniunea Europeană are bani, inclusiv banii Rusiei, în buzunar.
Îmi face plăcere, gândindu-mă doar la tezaurul României, care zace de mai bine de un secol la Kremlin; îmi face plăcere să-i văd pe ruși puși în această situație. Bani există în Uniunea Europeană. Problema, atât la ei, cât și la noi, este lipsa capacităților industriale.
Rusia trebuie blocată cumva în procesul de reînarmare, fiindcă, dacă nu blochezi Rusia acum, Rusia se va înarma mai repede decât poate să o facă Uniunea Europeană. În acest moment, Uniunea Europeană are capacitatea de a produce 50 de tancuri pe an. Atât”, a completat acesta.
Bruxelles-ul analizează posibilitatea de a utiliza activele rusești înghețate în Europa pentru a finanța sprijinul acordat Ucrainei. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, împreună cu mai mulți lideri nordici, au anunțat că în luna decembrie ar putea fi aprobat un împrumut de aproximativ 140 de miliarde de euro, garantat prin fondurile rusești gestionate de compania Euroclear. Schema prevede ca Ucraina să nu fie obligată să ramburseze sumele, cu excepția situației în care Rusia ar achita despăgubiri de război.
Propunerea este susținută ferm de premierul danez Mette Frederiksen, care a argumentat că „Rusia trebuie să plătească pentru pagubele pe care le-a provocat”.
Planul urmează să fie discutat la summitul european din decembrie și ar putea reprezenta o schimbare majoră în abordarea sancțiunilor: trecerea de la blocarea activelor la folosirea lor directă pentru repararea efectelor războiului, pe principiul „agresorul plătește”.
Articolul Bruxelles vrea să folosească activele rusești înghețate pentru reconstrucția Ucrainei apare prima dată în Snews.ro.