Lumea este controlată de un număr tot mai mic de actori financiari, iar puterea lor depășește în multe cazuri capacitatea de acțiune a statelor. Aceasta este concluzia șocantă trasată de analistul economic Octavian Bădescu, care a explicat la Sens TV cum mari fonduri de investiții, precum BlackRock, Vanguard și State Street, au ajuns să domine economia globală, politica și chiar viața de zi cu zi a populației.
„Fondurile de investiții sunt mai puternice decât statele”. Noua ierarhie globală a puterii
Octavian Bădescu a explicat că în sistemul actual, raportul de forțe s-a inversat complet față de ceea ce pare la suprafață.
„Sunt fonduri de investiții foarte mari, cu afaceri în multe zone sensibile. În actuala arhitectură sunt mai puternice decât statele”, a spus acesta în cadrul emisiunii Sens Național cu Sorin Manea.
Explicația este simplă, dar tulburătoare:
„Politicianul, ca să fie ales, trebuie să fie marketat. Iar banii de marketing vin de la aceste companii, care de unde au bani? Le culeg de la oameni, de la consumatori, dar în egală măsură sau chiar într-o mai mare măsură uneori le culeg prin sisteme de împrumut de la bănci care au un sistem de organizare cu rezervă fracționară”.
Prin mecanismul rezervelor fracționare, băncile pot crea bani prin creditare, favorizând marile companii să devină și mai mari.
„Se îngustează plaja”. Cum ajung câteva companii uriașe să domine economia
Bădescu descrie un fenomen de concentrare accelerată a puterii economice:
„Aceste companii mari devin și mai mari prin achiziția unor companii mici. Deci se îngustează această plajă. Vin din ce în ce mai puține companii, din ce în ce mai mari, care domină, care au influență și asupra politicului și care implicit oferă mai puține opțiuni consumatorilor”.
Dar adevărații decidenți nu sunt corporațiile în sine:
„Aceste companii nu există ca entitate. Sunt niște oameni în spatele lor. Sunt fonduri de investiții care dețin aceste companii, iar aceste fonduri de investiții mari sunt și mai puține decât multinaționalele”.
BlackRock, Vanguard, State Street – „Doar 3-4 fonduri controlează planeta”
Octavian Bădescu a detaliat concentrarea extremă a puterii în mâinile câtorva entități financiare.
„În toate multinaționalele veți regăsi BlackRock, Vanguard, State Street. Veți regăsi doar 3-4 fonduri care au și ele un număr de acționari. Numărul de oameni care domină Pământul și care domină companiile și care domină politicul și populațiile… numărul de oameni care ajung să dețină și să controleze resursele naturale și resursele umane este foarte mic”.
Analistul a comparat sistemul actual cu o formă modernă de sclavie:
„Practic ajungi la un sistem sclavagist, quasi-sclavagist, în care suntem în continuare, dar în care tu nu mai vezi lanțurile. Lanțurile nu mai sunt fizice. Lanțurile sunt de altă natură”.
Un sistem piramidal cu personaje nevăzute: „E mai bine pentru ei să nu-i cunoaștem”
În cadrul discuției, Octavian Bădescu a ridicat și tema existenței unor lideri reali din spatele administratorilor acestor fonduri.
„La vârful sistemului sunt acționarii BlackRock, acționarii Vanguard și nici măcar acționarii lor. Aș putea spune că sunt de fapt administratorii lor. Pentru că ăia au pe mână activele. Conducerile acestor companii… nu ajung ei întâmplător CEO acolo. S-ar putea să aibă în spate alți oameni pe care lumea nu-i cunoaște și e mai bine să nu-i cunoască, pentru că pentru ei e mai bine să fie protejați”.
Descrierea este una alarmantă:
„E o societate extrem de piramidală și care se accentuează în structura asta”.
Consumul, sursa puterii: „Cu cât crește consumul, cu atât crește puterea acestor oameni”
Octavian Bădescu leagă întreaga arhitectură de un element central: creșterea consumului.
„Puterea acestor oameni crește cu cât crește consumul. Și crescând consumul, presiunea asupra resurselor finite crește. Dacă vrei o lume echilibrată, trebuie să existe o dispersie a puterii”.
Analistul propune chiar o alternativă:
„Dispersia puterii poate fi făcută prin sistemul monetar. În momentul în care legi moneda de resursă timp, asta este cea mai democratică formă de dispersare a puterii, în care omul să ajungă unic generator de masă monetară prin însăși existența sa, în egală măsură cu alți oameni. Asta ar putea fi un sistem monetar care să echilibreze lumea la nivel mondial”.
În ultimele două decenii, fondurile de investiții gigant precum BlackRock, Vanguard și State Street au intrat în structura de acționariat a mii dintre cele mai importante companii din lume, de la Big Tech, la energie, farma, industria alimentară și domeniul militar. Prin controlul simultan asupra corporațiilor și asupra unui volum imens de active financiare, aceste entități pot influența piețele, politicile publice și direcțiile strategice ale statelor. Sistemul bancar pe bază de rezervă fracționară permite expansiunea continuă a creditelor, alimentând concentrarea economică. Criticii acestor structuri atrag atenția asupra riscurilor democratice, asupra lipsei de transparență și asupra dependenței crescânde a clasei politice față de finanțare corporatistă.
Analiza prezentată de Octavian Bădescu ridică teme sensibile despre viitorul omenirii: pierderea pluralității, diminuarea suveranității statelor și riscul transformării societății într-un sistem de dependență față de câțiva actori financiari globali. Pentru publicul larg, aceste informații pot genera îngrijorări privind controlul asupra resurselor, asupra politicii și asupra libertăților individuale. Pentru decidenți, dezbaterea reaprinde întrebări despre reglementarea marilor fonduri, transparență și necesitatea unor soluții alternative pentru echilibrarea puterii economice. În anii ce vin, competiția dintre state și marile structuri financiare ar putea deveni una dintre cele mai importante bătălii ale lumii moderne.
Articolul BlackRock și Vanguard, stăpânii planetei? Adevărul care sperie guvernele apare prima dată în Snews.ro.