Venezuelenii vor alege duminică cei 277 de membri ai Adunării Naționale într-un scrutin care este boicotat de majoritatea partidelor de opoziție, care l-au denunțat drept o „fraudă”, scrie BBC.
Alegerile au loc pe fondul unei lupte de putere care durează de doi ani, între președintele Nicolás Maduro și liderul opoziției Juan Guaidó.
După realegerea lui Maduro în scrutinul prezidențial din 2018, care a fost larg caracterizat ca fiind unul „nici liber, nici corect”, Guaidó a fost recunoscut ca „președinte interimar” de către Adunarea Națională, SUA și peste 50 de alte națiuni.
Iată cinci aspecte esențiale despre aceste alegeri:
Maduro este în avantaj
Gran Polo Patriótico (Marele Pol Patriotic) al lui Maduro, susținut de resurse de stat și mass-media guvernamentale, a militat activ pentru o promisiune de „recâștigare” a Adunării Naționale care, de la ultimul vot parlamentar din decembrie 2015, a fost controlată de un parlamentar opus liderului socialist.
Este de așteptat ca Maduro să câștige majoritatea în Adunarea Națională, deoarece principalele partide de opoziție care îl susțin pe Guaidó boicotează votul.
Partizanii lui Guaidó au luat această decizie, deoarece atât autoritățile electorale, cât și Curtea Supremă din Venezuela suntloiale lui Maduro. Aceștia susțin că, dacă ar participa, rezultatul ar fi trucat în favoarea partidului luiMaduro și, prin urmare, preferă să nu „acorde legitimitate electorală” prin participare.
În ciuda boicotului din partea opoziției conduse de Guaidó, mai multe partide de opoziție vor participa. Unele sunt ceea ce a rămas din partidele de opoziție tradiționale cărora Curtea Supremă le-a înlăturat conducerea pentru susținerea boicotului. Aceste partide au primit o nouă conducere prietenoasă guvernului, care apoi a schimbat cursul și a anunțat că vor lua parte la alegerile Adunării Naționale până la urmă.
Există, de asemenea, un partid, Alternativa Revoluționară Populară (APR), care s-a desprins de coaliția guvernamentală și care se opune lui Maduro.
Oricare ar fi rezultatul alegerilor, Guaidó a anunțat deja că va organiza o „consultare populară”, un fel de referendum, în care îi va întreba pe venezueleni dacă acceptă rezultatele alegerilor Adunării Naționale.
Rapoartele din Venezuela indică faptul că interesul alegătorilor pentru alegerile pentru Adunarea Națională este scăzut, iar prezența la vot este de așteptat să reflecte acest lucru. Un sondaj de opinie recent a constatat că 62,2% dintre venezueleni „nu susțin” niciunul din candidați.
Problema legitimității alegerilor
UE, SUA și Organizația Statelor Americane (OEA) au afirmat că alegerile nu respectă standardele acceptabile de transparență democratică și, prin urmare, nu vor considera rezultatul lor drept legitim.
Un grup semnificativ de națiuni din America Latină și Caraibe, inclusiv aliați americani precum Brazilia și Columbia, vor urma acest exemplu și nu vor recunoaște rezultatul alegerilor.
Cu toate acestea, un parlament pro-Maduro care iese la alegeri este probabil să fie recunoscut de aliații săi, cum ar fi Rusia, China, Turcia și Iran, precum și de Cuba și Nicaragua.
În SUA, președintele ales Joe Biden, care a precizat că îl consideră pe Maduro drept un „dictator”, pare puțin probabil să se rupă de viziunea administrației Trump asupra acestor alegeri venezuelene considerându-le „nedemocratice”. Există așteptări ca, odată ce va fi președinte, Joe Biden să caute un consens internațional mai larg pentru a pune presiune pe guvernul Maduro.
Consolidarea puterii
Dacă, după cum pare probabil, Maduro va reuși să câștige Adunarea Națională de la opoziția condusă de Guaidó, este de așteptat să o folosească pentru a adopta o legislație care să-i consolideze controlul politic și economic asupra Venezuela. Printre candidațîi pro-Maduro în cursă se numără soția și fiul său.
Un înalt oficial din guvernul Maduro, Diosdado Cabello, a spus că prima lege care va fi adoptată de noua Adunare „după victoria revoluționară din 6 decembrie” va fi una care îi pedepsește pe „trădătorii” – o referință aparentă la Guaidó și alți politicieni de opoziție.
La rândul său, Maduro, deși prezice cu încredere o victorie în alegerile pentru „Revoluția Bolivariană”, a spus că va părăsi președinția „dacă opoziția câștigă mai multe voturi decât noi”.
Opoziția este divizată
Guaidó s-a confruntat în ultimele luni cu întrebări din cadrul mișcării anti-Maduro cu privire la strategiile sale, inclusiv la decizia sa de boicotare a alegerilor. Recunoașterea sa ca „președinte interimar” s-a bazat pe poziția sa de șef al Adunării Naționale.
El și susținătorii săi din Adunarea Națională au citat un pasaj din constituție care prevede că liderul legislativului ar trebui să intervină dacă președinția este lăsată vacantă.
Susținând că realegerea din 2018 a domnului Maduro a fost nelegitimă și că, prin urmare, președinția era vacantă, Guaidó – cu sprijinul Adunării Naționale – a depus juramnatul că președinte interimar în ianuarie 2019.
Dar acest mandat urmează să expire la 5 ianuarie, când nouă adunare urmează să preia puterea. Cu toate acestea, Guaidó și susținătorii săi afirmă că, deoarece alegerile din 6 decembrie nu sunt „libere și corecte”, oricine îi va succeda nu va avea legitimitate și intenționează să-și continue postul. Cu toate acestea, este posibil ca întrebările cu privire la poziția să să fie ridicate.
Impasul politic nu are soluții
Dacă Maduro și susținătorii săi vor recâștiga controlul Adunării Naționale, acest lucru va întări pozițiile existente pentru și împotriva guvernului său de stânga, atât pe plan intern, cât și pe plan internațional.
Excluși din instituțiile țării, oponenții săi vor fi obligați să caute alte modalități de a pune capăt președinției sale. Acest lucru ar putea duce la creșterea tensiunilor și o confruntare reînnoită.
