Posibila ocupare a Odesei de către Rusia deschide un scenariu geopolitic extrem de periculos pentru România, care s-ar trezi brusc cu o graniță directă cu Federația Rusă. Riscurile nu se opresc aici, pentru că disputa privind zăcămintele de hidrocarburi din jurul Insulei Șerpilor ar putea fi repusă în joc, iar Moscova ar putea ignora decizia Curții de la Haga. În mijlocul acestor tensiuni, declarațiile dure ale lui Vladimir Putin escaladează presiunea asupra Europei și implicit asupra țării noastre, avertizând că Rusia este pregătită „chiar acum” pentru un conflict cu continentul. Toate aceste teme au fost explicate pe larg de analistul de relații internaționale Sorin Zaharia în cadrul emisiunii Sens Național cu Sorin Manea, unde acesta a analizat și discuțiile controversate dintre Jared Kushner și cercuri de influență de la Moscova.
Analistul de relații internaționale și fost diplomat Sorin Zaharia a prezentat în cadrul emisiunii „Sens Național” cu Sorin Manea, difuzată pe Sens TV, unul dintre cele mai sensibile scenarii geopolitice pentru România: avansul militar rusesc spre sud, cu accent pe orașele ucrainene Nikolaev și Odessa. Aceste regiuni, spune Zaharia, fac parte din conceptul de „Novorossia”, despre care Vladimir Putin a vorbit în mod repetat în ultimele luni.
Analistul a explicat că pretențiile teritoriale ale Rusiei sunt mai ample decât simpla menținere a controlului asupra teritoriilor deja ocupate. „Mai mult decât atât, recentele declarații ale lui Vladimir Putin, care dă de înțeles, de fapt în unele cazuri chiar a afirmat-o cu subiect și predicat, că pe ei îi interesează acea Novorossia. Novorossia care înseamnă inclusiv două oblasturi unde soldatul rus nu a pus încă bocancul.”
Aceste două oblasturi sunt esențiale în ecuația regională: „Este vorba de Nikolaev și mai ales de Odessa.” Iar urmările unei eventuale ocupări a Odesei ar fi directe pentru România. Zaharia avertizează fără echivoc:
„Gândiți-vă că din perspectiva României, dacă va fi ocupată Odessa, România va avea graniță cu Federația Rusă. Și NATO va avea graniță cu Federația Rusă.”
Moderatorul deplasează discuția spre implicațiile pentru NATO, dar Zaharia revine imediat asupra esențialului, menținând atenția asupra intereselor românești:
„Nu, eu mă gândesc doar la România acum. Nu discut din perspectiva NATO.”
Riscurile nu sunt doar teritoriale, ci și economice, cu implicații pe termen lung asupra securității energetice. Insula Șerpilor, punct strategic în Marea Neagră, a fost în centrul unei dispute maritime între România și Ucraina, soluționată în 2009 printr-o decizie a Curții Internaționale de Justiție de la Haga. Zaharia subliniază însă că această hotărâre ar putea fi ignorată de Rusia dacă ajunge să controleze zona.
„Gândiți-vă ce se va întâmpla cu zăcămintele de petrol și gaze din jurul Insulei Șerpilor. Pentru care între România și Ucraina a fost necesară decizia Curții de la Haga.”
Apoi ridică întrebările critice care planează asupra viitorului energetic al României:
„Va recunoaște Federația Rusă acea decizie? Sau nu o va recunoaște? Își va putea asigura România necesarul de hidrocarburi din celelalte parcele? E greu de știut, e greu de estimat, pentru că nu avem datele ultimelor prospecțiuni geologice făcute în Marea Neagră.”
Paralel cu aceste evoluții, Putin a lansat declarații extrem de dure la adresa Europei, într-un ton care amintește de retorica premergătoare unor conflicte majore. Zaharia citează mesajul liderului de la Kremlin:
„Dacă Europa începe un război cu Rusia, atunci Rusia este pregătită chiar acum pentru un război cu Europa.”
Analistul interpretează această poziționare ca pe un avertisment direct:
„Dacă mai băgați bățul prin gard, dacă mai susțineți Ucraina, voi veți fi următorii. Este aproape o declarație de război, pe care văd că nimeni nu o ia în considerare.”
În acest timp, România pare prinsă într-o realitate paralelă, dominată de teme minore care nu reflectă gravitatea situației geopolitice din jur. Zaharia remarcă lipsa de reacție și prioritizarea eronată a clasei politice:
„Din păcate, scena politică românească a fost mult prea mult acaparată de… haideți să spunem… probleme interne.”
Iar când i se sugerează expresia „probleme interne”, analistul punctează ferm:
„Eu le-aș numi mize mici. Mize de 2 bani în comparație cu ceea ce se întâmplă.”
Discuția se mută apoi spre un subiect aproape ignorat în spațiul public: întâlnirile de la Moscova dintre magnatul american Steve Witkoff (pronunțat greșit în mod intenționat de Zaharia ca „Vitkov”, pentru a sublinia diferențele de pronunție) și Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump și fost consilier principal la Casa Albă.
Zaharia observă că asupra lui Kushner planează o tăcere suspectă:
„Dacă despre Steve Witkoff știm ceva, despre Jared Kushner văd că iarăși nimeni nu vrea să spună nimic.”
Analistul intră apoi în detalii biografice, explicând formarea culturală și morală a lui Jared Kushner, puternic influențat de bunicii săi.
„Jared Kushner spune că el a fost educat, crescut, învățat ce înseamnă valorile morale, valorile democratice, de către bunica sa.”
Această bunică, „Rashella Kushner, care este evreică, poloneză, dintr-un oraș care a fost ocupat de Armata Roșie la începutul celui de-al Doilea Război Mondial”, a trăit una dintre cele mai dramatice perioade ale secolului XX. Atât ea, cât și soțul ei, Joseph Kushner, au luptat ca partizani împotriva Germaniei naziste:
„Atât bunica sa, Rashella, cât și bunicul său, Joseph Kushner, au luptat cu arma în mână de această dată împotriva Germaniei.”
Experiențele trăite de bunica sa au lăsat urme puternice în mentalitatea familiei. Zaharia citând-o:
„Pentru partizanii din zona orașului său, care au luptat cu arma în mână împotriva germanilor, a fost o adevărată ușurare în momentul în care Armata Roșie a venit și a ocupat zona respectivă, chipurile eliberându-i.”
Apoi, analistul compară această percepție cu cea opusă a altor comunități evreiești și poloneze, cele care au participat la insurecția de la Varșovia și care îi acuză pe sovietici de pasivitate criminală.
„Această declarație se bate cap în cap cu declarațiile evreilor și polonezilor care au declanșat acea celebră Insurecție din Varșovia și care îi acuză Federația Rusă, atunci URSS, de faptul că au întârziat special ocuparea Varșoviei la ordinul lui Stalin.”
Zaharia oferă și detalii istorice precise:
„Întârzierea de șase luni, deși îi despărțeau doar 40 de kilometri de Varșovia, nici măcar, a dus la exterminarea în masă a tuturor rezistenților din Varșovia.”
În final, analistul ridică o întrebare esențială privind influențele asupra lui Jared Kushner:
„Eu acum doar mă întreb, repet, nu acuz, doar mă întreb, dacă Rashella Kushner i-a transferat domnului Jared Kushner și opiniile sale în ceea ce privește Armata Roșie? Poate că doar și le-a însușit.”
Toate aceste declarații au fost făcute în cadrul emisiunii Sens Național cu Sorin Manea, unde analiza s-a concentrat pe implicațiile geopolitice directe asupra României.
Conflictul din Ucraina se prelungește, iar Rusia își extinde obiectivele declarate către sudul Ucrainei, inclusiv spre Odessa. Controlul asupra Mării Negre reprezintă un avantaj strategic major, atât militar, cât și energetic. România depinde de decizia Curții de la Haga pentru delimitarea platoului continental, însă această decizie nu ar putea avea efect în fața unei ocupări ruse a zonei. Istoric, tensiunile dintre percepțiile comunităților evreiești și poloneze privind Armata Roșie reflectă complexitatea memoriei colective care poate influența poziții politice contemporane.
Ocuparea Odesei ar transforma radical mediul de securitate al României, care ar deveni stat frontalier cu Federația Rusă. Riscurile includ presiuni energetice, economice și militare, precum și vulnerabilitatea la eventuale agresiuni hibride. Pe plan internațional, poziționarea unor actori influenți precum Jared Kushner poate afecta echilibrul diplomatic dintre SUA, Rusia și Europa. România, dacă rămâne concentrată pe mize interne minore, riscă să rateze pregătirea pentru cele mai importante provocări de securitate ale ultimelor decenii.
Articolul Amenințare directă la adresa României: Rusia se apropie periculos de graniță apare prima dată în Snews.ro.