Declarațiile recente ale secretarului Apărării al Statelor Unite, Pete Hegseth, privind necesitatea ca America să fie „pregătită să lupte și să câștige” au generat ecouri puternice în lumea strategică. Generalul în rezervă Alexandru Grumaz a analizat, în cadrul emisiunii „Sens Național” cu Sorin Manea, difuzată pe Sens TV, implicațiile acestei noi doctrine americane pentru Europa, NATO și România, subliniind că asistăm la o schimbare de paradigmă militară fără precedent de la sfârșitul Războiului Rece.
Generalul în rezervă Alexandru Grumaz a explicat că discursul secretarului Apărării Pete Hegseth, rostit inițial la Dialogul Shangri-La de la Singapore, reprezintă o repoziționare strategică majoră a Statelor Unite. „Declarația lui Hegseth, din câte știu eu, a fost făcută și la Shangri-La, la dialogul de la Singapore. Hegseth a spus atunci explicit: dacă descurajarea eșuează, suntem pregătiți să facem ceea ce Departamentul Apărării știe să facă cel mai bine — să luptăm și să câștigăm.”
Mesajul, potrivit generalului Grumaz, este unul clar de descurajare activă și indică o nouă abordare militară a Washingtonului. „Statele Unite și aliații lor primesc semnalul că trebuie să se echipeze și să se reorganizeze, astfel încât să descurajeze un adversar precum China și să acționeze ferm.”
Această doctrină nu se limitează la prevenirea unui conflict, ci implică o pregătire completă pentru eventualitatea lui. „Pregătirea pentru război implică faptul că Statele Unite nu doar că evită conflictul, dar recunosc că, dacă acesta apare, trebuie să fie gata să-l gestioneze. Nu numai să-l gestioneze, ci să-l câștige.”
În termeni practici, explică Alexandru Grumaz, această schimbare se traduce prin creșteri bugetare semnificative destinate apărării, modernizarea forțelor armate, cooperare aprofundată cu aliații și investiții masive în domenii de vârf precum dronele, spațiul, războiul cibernetic și industria națională de apărare.
„Schimbarea de ton este într-adevăr notabilă. De la accentul pe războaie de intensitate scăzută, de tip counter-insurgency, se trece la pregătirea pentru conflicte de intensitate mare între state — high-intensity conflict.”
Generalul Grumaz a explicat și implicațiile regionale ale acestei evoluții strategice. „Pentru regiunea Indo-Pacific, tensiunea crește între Statele Unite și aliații lor — Japonia, Australia, Filipine —, pe de o parte, și China, pe de altă parte. Un conflict în această zonă ar avea un potențial global.”
În privința Europei și a NATO, Grumaz consideră că mesajul lui Pete Hegseth nu trebuie privit izolat. „Deși discursul pune accent pe Asia, mesajul general se extinde. Alianțele trebuie să fie mai robuste și să investească mai mult în apărare.”
Referindu-se la impactul asupra României, generalul în rezervă a subliniat că și regiunea euroatlantică va fi afectată de noua dinamică militară. „Pentru România și Europa de Est, deși amenințarea imediată este orientată mai mult spre Asia, este probabil ca și regiunea euroatlantică să fie influențată. Vorbim despre sporirea bugetelor de apărare, cooperare și modernizare militară.”
În același context, Alexandru Grumaz a atras atenția asupra unui aspect strategic deosebit: rolul crescut al președintelui american Donald Trump în politica asiatică. „Donald Trump încearcă să se implice în Asia mai mult decât au făcut precedenții președinți. El are un stâlp pe care se poate baza — alianța Quad, care reunește Statele Unite, India, Japonia și Australia.”
Această alianță, a amintit generalul, a fost creată în 2007, dar a devenit relevantă abia în 2017, în timpul primului mandat al lui Donald Trump. „Cooperarea Quad a fost inițiată în 2007, dar a stagnat după 2008. A fost reactivată în 2017, în timpul președinției lui Donald Trump.”
Relațiile dintre Statele Unite și India au cunoscut o perioadă dificilă, însă Grumaz este de părere că lucrurile se îndreaptă spre un nou echilibru. „Deteriorarea de acum a relațiilor dintre Statele Unite și India, care a început vara trecută, l-a determinat pe Donald Trump să adopte o atitudine mai rezervată față de summitul de anul acesta, care ar trebui să aibă loc la New Delhi. Totuși, apariția unor informații despre un posibil acord comercial între SUA și India ar putea permite continuarea organizării summitului.”
În final, generalul a subliniat că, deși există încă neclarități privind data și forma evenimentului, direcția este clară. „Neclaritățile legate de dată și organizarea summitului reflectă un anumit grad de îndoială, dar se pare că suntem pe calea cea bună.”
Pentru România, spune Grumaz, concluzia este simplă: lumea intră într-o nouă etapă de competiție globală în care doar statele pregătite militar și strategic vor conta.
Discursul secretarului Apărării Pete Hegseth, rostit în mai multe rânduri la Washington și în cadrul Dialogului Shangri-La de la Singapore, a marcat începutul unei doctrine americane bazate pe descurajare activă și pe pregătire totală. Sub conducerea președintelui Donald Trump, Pentagonul pune accent pe modernizarea armatei, investițiile în tehnologie militară și consolidarea alianțelor globale. Alianța Quad (Statele Unite – India – Japonia – Australia) joacă un rol central în strategia pentru Indo-Pacific, fiind contragreutatea principală la expansiunea Chinei.
Analiza generalului Alexandru Grumaz, prezentată la „Sens Național” cu Sorin Manea, scoate în evidență o realitate geopolitică nouă: lumea trece de la o eră a descurajării pasive la una a confruntării potențiale. Pentru Europa de Est și România, mesajul este clar — investițiile în apărare, interoperabilitatea și parteneriatele strategice devin esențiale. Într-un context global tensionat, echilibrul se va menține doar prin forță, unitate și pregătire.
Articolul Alexandru Grumaz explică strategia Pentagonului: Statele Unite se pregătesc pentru conflict apare prima dată în Snews.ro.