Africa devine terenul principal al unei confruntări globale între China, Europa și Rusia, unde investițiile, datoriile și instabilitatea se împletesc într-un joc periculos. Lidia Moise și Mihai Rusu explică la Sens TV, în cadrul emisiunii „Sens Național” cu Sorin Manea, felul în care programul chinez Belt and Road a împovărat numeroase state africane, iar europenii încearcă acum să revină cu investiții orientate spre dezvoltare reală.
China, Africa și „capcana datoriilor”: explicațiile Lidiei Moise
Analistul economic Lidia Moise explică diferența fundamentală dintre asistența occidentală și programul strategic al Chinei, Belt and Road Initiative – o rețea globală de proiecte finanțate nu prin granturi, ci prin împrumuturi dure, adesea imposibil de rambursat pentru țările fragile.
„Belt and Road n-a fost întotdeauna pe granturi… a fost un împrumut pe care la un moment dat a trebuit să-l dai înapoi sub o formă sau alta… banii trebuie dați înapoi, deci n-a fost gratis, n-a fost o gratuitate.”, a explicat Lidia Moise în cadrul emisiunii „Sens Național” cu Sorin Manea.
Ea subliniază că deși anumite state au beneficiat de investițiile chineze – inclusiv unele europene – multe țări africane s-au trezit blocate în datorii, obligate să cedeze acces la resurse strategice.
„În Africa se mai întâmplă ceva… vor să treacă la o etapă superioară, pentru că e foarte clar că bani pentru ridicarea nivelului de viață al populației africane nu prea vei găsi din aceste investiții chineze.”
Moise arată că, spre deosebire de China, europenii vin cu altă filozofie economică, una orientată în primul rând către dezvoltarea umană – o necesitate pentru un continent tânăr, dens și extrem de vulnerabil:
„Ai nevoie de europeni, care au și o altă filozofie, să se întoarcă. La un moment dat, mai toate statele europene au avut colonii sau au fost implicate într-un fel sau altul.”
Analista atrage atenția asupra unei nuanțe rareori discutate: condițiile precare nu erau o excepție rezervată coloniilor, ci reflectau sărăcia generală din acea epocă.
„Nu ne miră că pe voi v-au lăsat să muriți de foame, și mahalalele din Paris mureau de foame. Acum trăim într-un alt moment al istoriei… nivelul de trai e la cel mai ridicat nivel ever.”
Africa între colonizare, comunism și degradare: perspectiva lui Mihai Rusu
Jurnalistul Mihai Rusu completează analiza explicând traseul dificil al Africii după decolonizare – o tranziție care în multe locuri nu a însemnat progres, ci regres.
„Africanii s-au trezit la realitate după ce au fost colonizați, au vrut să devină liberi, au fost independenți, au venit comuniștii sau socialiștii peste ei.”, a explicat Mihai Rusu la Sens TV.
Acest val de regimuri autoritare a deschis calea către abuzuri masive:
„Aici a trăit corupția, aici a trăit abuzul și acum își dau seama că n-a fost bun nici comunismul, n-a fost bun nici socialismul.”
În mod paradoxal, spune Rusu, multe state africane își reevaluează acum relația cu Occidentul, considerând că perioada colonială – cu toate nedreptățile ei – a adus infrastructură, instituții și un anumit nivel de organizare pe care regimurile ulterioare l-au distrus.
„A fost mult mai bună civilizația pe care le-au dat-o statele occidentale chiar prin această colonizare, drept pentru care au revenit la sentimente mai bune pentru occidentali.”
Un subiect major discutat la nivel internațional, spune Rusu, este migrația masivă din Africa spre Europa:
„Marele pericol al Occidentului este migrația africană, un fenomen în care vin oameni fără școală, fără nimic, trebuie integrați într-o altă cultură, altă mentalitate.”
În acest context, cooperarea dintre Africa și Europa devine esențială. Investițiile europene creează locuri de muncă și pot reduce presiunea migratorie.
„Investițiile europene în Africa aduc cât de cât locuri de muncă, aduc cât de cât bani, aduc cât de cât civilizație… dacă va funcționa această relație, vom avea un win-win.”
Africa, teren de luptă între China, Rusia și Occident
Rusu avertizează că Africa este extrem de vulnerabilă la infiltrări externe, fie economice, fie militare: „Se lasă încă atacați de chinezi… să nu uităm că și rușii au avut acolo cu Prigojin… o mare influență.”
Iar consecințele sunt dramatice: „Sunt oameni care sunt foarte ușor de provocat… am văzut ce se întâmplă în Congo, am văzut ce se întâmplă în Sudan… niște catastrofe umanitare formidabile.”
Combinația dintre instabilitate, interese economice externe și lipsa unei infrastructuri solide face din Africa una dintre cele mai volatile regiuni ale lumii.
Africa a devenit epicentrul competiției globale dintre marile puteri. China a investit masiv prin programul Belt and Road, adesea prin împrumuturi care au împovărat state fragile. Rusia, prin grupări precum Wagner, a obținut acces la resurse strategice în schimbul sprijinului militar. Europa, presată de migrație și de schimbările geopolitice, încearcă să revină pe continent cu investiții orientate spre dezvoltare și stabilizare. În acest context, Africa se confruntă cu provocări istorice: demografie explozivă, corupție, conflicte interne și competiție globală pentru resurse.
Declarațiile Lidiei Moise și ale lui Mihai Rusu scot în evidență presiunea enormă sub care se află Africa și importanța strategică a continentului pentru echilibrul global. Analiza subliniază necesitatea investițiilor europene pentru a contracara influența chineză și rusă, dar și pentru a preveni valuri migratorii care pot afecta direct stabilitatea Europei. Concluzia este clară: viitorul Africii nu va fi decis doar de liderii săi interni, ci de competiția majoră dintre marile puteri pentru controlul resurselor, al infrastructurii și al influenței politice.
Articolul Africa, prinsă în plasa Beijingului: ce ascunde Belt and Road apare prima dată în Snews.ro.