Franța a declarat sâmbătă că își cheamă ambasadorul din Turcia înapoi pentru consultări, după comentariile președintelui turc Recep Tayyip Erdogan, care sugerează că omologul francez Emmanuel Macron are nevoie de un control medical, potrivit France24.
Franța și aliatul său NATO se află în fruntea cu o serii de probleme, inclusiv drepturile maritime în estul Mediteranei, Libia, Siria și escaladarea conflictului dintre Armenia și Azerbaidjan asupra Nagorno-Karabakh.
Dar Ankara a fost acum supărată în mod deosebit de o campanie susținută de Macron pentru a proteja valorile seculare ale Franței împotriva islamismului radical, o dezbatere care a dat un nou impuls prin asasinarea din această lună a unui profesor care a arătat clasei sale un desen animat al profetului Mahomed.
„Ce se poate spune despre un șef de stat care tratează astfel milioane de membrii din diferite grupuri de credință: în primul rând, fă-ți controalele mentale”, a spus Erdogan o declarație televizată din orașul central anatolian Kayseri.
„Care este problema individului numit Macron cu Islamul și cu musulmanii?” Întrebă Erdogan.
„Macron are nevoie de tratament mental”, a adăugat Erdogan, în timp ce a indicat că nu se aștepta ca liderul francez să câștige un nou mandat la alegerile din 2022.
O mișcare neobișnuită din partea Franței
Într-o mișcare extrem de neobișnuită, un oficial prezidențial francez a spus că ambasadorul francez în Turcia este retras de la Ankara pentru consultări și se va întâlni cu Macron pentru a discuta situația în urma declarațiilor lui Erdogan.
„Comentariile președintelui Erdogan sunt inacceptabile. Excesul și grosolănismul nu sunt o metodă. Cerem ca Erdogan să schimbe cursul politicii sale, deoarece este periculos din toate punctele de vedere”, a declarat oficialul pentru AFP.
Oficialul francez, care a cerut să nu fie numit, a mai spus că Franța a observat „absența mesajelor de condoleanțe și sprijin” din partea președintelui turc după decapitarea profesorului Samuel Paty în afara Parisului.
Oficialul și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la apelurile din partea Ankarei pentru boicotarea bunurilor franceze.
Macron a descris luna aceasta Islamul ca fiind o religie „în criză” la nivel mondial și a declarat că guvernul va prezenta un proiect de lege în decembrie pentru întărirea unei legi din 1905 care separă oficial biserica și statul din Franța.
El a anunțat o supraveghere mai strictă a școlii și un control mai bun asupra finanțării străine a moscheilor.
Însă dezbaterea despre rolul islamului în Franța a atins o nouă intensitate după decapitarea lui Paty, despre care procurorii spun că a fost efectuată de un cecen de 18 ani care a avut contact cu un jihadist din Siria.
Turcia este o țară majoritar musulmană, dar seculară, care face parte din NATO, dar nu și din UE, unde candidatura sa de aderare s-a blocat de zeci de ani, într-o serie de dispute.
