Federația Coaliția pentru Educație și Asociația pentru Valori în educație (AVE) își manifestă îngrijorarea față de ceea ce considerăm a fi o vulnerabilizare suplimentară a sistemului de educație într-un moment critic.
Împlinirea duratei de 4 ani pentru contractele de management ale directorilor de unități de învățământ în ianuarie 2021 nu trebuie să reprezinte, în niciun fel, o oportunitate pentru luarea de decizii pripite de schimbare, așa cum indică unele semnale din teritoriu. Începerea programului național de vaccinare este un element ce ne oferă speranță tuturor, dar situația epidemiologică este încă dificilă și sistemul de educație este deja grav afectat.
În acest context, solicităm Ministerului Educației și Cercetării să prelungească mandatele directorilor de școli până la finalul anului școlar 2020-2021, în cazul în care nu există deficiențe clare de performanțe manageriale (așa cum s-a procedat și cu prelungirea mandatelor inspectorilor școlari, ce au expirat în 2019). Este esențial ca școlile să aibă continuitate până la finalizarea anului școlar, mai ales în contextul actual. Ministerul Educației are astfel răgaz pentru a-și fundamenta politica publică de gestionare a activității de management a unităților de învățământ preuniversitar.
Începând din luna martie 2020, directorii de școli au fost profesioniștii – cheie în gestionarea procesului educațional. De la ei s-a cerut imediat acțiune și sprijin pentru nevoile elevilor și profesorilor. Cu multă responsabilitate, au fost cei care au deschis școlile pentru pregătirea și susținerea examenelor din vara lui 2020. Ca urmare a unei decizii fără precedent de descentralizare a organizării procesului educațional, pe care am apreciat-o ca fiind un pas înainte pentru sistem, ei au coordonat organizarea orarelor, a profesorilor, a sălilor de clasă în septembrie, pentru reluarea cursurilor cu prezență fizică.
Având în vedere toate acestea, solicităm domnului ministru Sorin Cîmpeanu:
- să clarifice către Inspectoratele Școlare situația contractelor de management, în sensul prelungirii acestora până la finalul anului școlar, dacă nu sunt probleme clare legate de performanță;
- să clarifice public principiile care guvernează numirea directorilor acolo unde posturile sunt vacante din alte cauze decât finalizarea contractelor de management, desființarea posturilor ca urmare a scăderii numărului de elevi și/sau lipsa documentată de performanță;
- să revină asupra propunerii lansate recent privind modul de selecție a directorilor și să demareze un proces sănătos de fundamentare, consultare și conlucrare cu actori relevanți și specialiști cu experiență în metodologia de concurs național, în vederea pregătirii organizării noilor concursuri, care să îndeplinească standardele de profesionalism pe care ni le dorim cu toții pentru copiii din România.
Despre procesul de selecție a directorilor
Concursul din toamna anului 2016 a fost primul și singurul concurs din sistemul educațional care a propus evaluarea candidaților și pe bază de competențe ale profilului de manager. Sesiunile organizate ulterior au simplificat structura de concurs, diminuând calitatea și caracterul obiectiv. În plus, și atunci, și ulterior, s-a acordat extrem de puțină atenție posturilor ”nedorite”, din școlile care au mare nevoie de un management profesionist.
Procesul de selecție al directorilor ar trebui să respecte viziunea asupra managementului educațional descrisă în proiectul „România Educată”, document de viziune la care domnul ministru Sorin Cîmpeanu a contribuit și, mai mult, al cărei garant s-a angajat să fie la momentul numirii sale: „Sistemul de selecție a directorilor este unul deschis, în care școlile au un rol fundamental de decizie (implicând toți beneficiarii comunității școlare – elevi, profesori, părinți, parteneri) prin descentralizarea selecției managerilor educaționali (..).” (România Educată, Profesionalizarea managementului educațional, pagina 93).
Considerăm că orice decizie despre modalitatea de schimbare a directorilor de școli trebuie să țină cont de:
- prezentarea publică de date și informații (nr. posturi și status, istoricul de ocupare, dinamica în funcție de demografie, etc.);
- atractivitatea posturilor – ca urmare a tensiunilor dintre inspectoratele școlare și directori, au fost luate decizii care au scăzut semnificativ interesul și motivația pentru pozițiile de management (grila de salarizare încurajează rămânerea la catedră și s-a adăugat penalitatea la numărul de zile de concediu de odihnă);
- revizuirea arhitecturii de sistem de management, a rolurilor Inspectoratelor Școlare, a relațiilor de colaborare dintre inspectorate, Consiliile de Administrație, directorii de școli, autoritățile publice locale;
- punerea în consultare a noilor metodologii de concurs – un pas absolut necesar în pregătirea concursurilor ce vor putea fi organizate după terminarea stării de alertă, ideal pentru mandate care să înceapă la 1 septembrie.
