Primele așezări din America de Nord datează de cel puțin 30.000 de ani și sunt, prin urmare, de două ori mai vechi decât ce s-a estimat până acum, potrivit cercetărilor arheologice ale căror rezultate sunt publicate miercuri, informează AFP. O parte a cercetării a fost condusă de românul Ciprian Ardelean, un arheolog născut la Arad.
Exemplarele colectate, inclusiv 1.900 de unelte de piatră tăiate, dovedesc ocupația umană a peșterii Chiquihuite (nordul Mexicului) care datează de 33.000 de ani și care a durat 20.000 de ani, relevă două studii publicate în revista Nature.
„Cercetările noastre aduc noi dovezi asupra unei prezențe străvechi a oamenilor în America”, ultimul continent care a fost ocupat de om, a declarat pentru AFP arheologul Ciprian Ardelean, principalul autor al unuia dintre cele două studii.
Cele mai vechi exemplare găsite în această peșteră, situate la altitudine și excavate din 2012, au fost datate cu radiocarbon (sau carbon 14) pe o gamă cuprinsă între 33.000 și 31.000 de ani înaintea erei noastre. „Sunt puține, dar sunt acolo”, a comentat acest cercetător de la Universidad Autonoma de Zacatecas din Mexic.
Ele dezvăluie o industrie litică până acum necunoscută, folosind unelte de piatră tăiate în fâșii subțiri.
Deși nu a fost găsit niciun os uman sau ADN la locul respectiv, „este probabil ca oamenii să-l fi folosit ca o bază destul de fixă, probabil în timpul episoadelor sezoniere recurente ca parte a mișcărilor migratorii mai mari”, spune studiul.
Originile primilor ocupanți ai Americii au generat dezbateri fierbinti între antropologi și arheologi.
Timp de zeci de ani, teza cea mai frecvent acceptată a fost cea a unei așezări vechi de 13.000 de ani, corespunzătoare așa-numitei perioade Clovis, considerată de mult prima cultură americană de la care au provenit strămoșii nativilor americani.
Această teorie a culturii primitive Clovis a fost pusă în discuție timp de 20 de ani, cu noi descoperiri care au împins înapoi vârsta primelor așezări, dar numai până la 16.000 de ani.
Prin urmare, rezultatele acestei cercetări sunt susceptibile de a fi contestate. „Se întâmplă de îndată ce cineva găsește site-uri mai vechi de 16.000 de ani: prima reacție este fie negarea, fie o aprobare puternică”, a spus cercetătorul pentru AFP.
