La marginea oceanului Pacific, în Chile, se află un paradis biologic. De-a lungul coastei patagoniene, înconjurate de munți maiestuoși cu zăpadă, coralii trăiesc într-unele dintre cele mai adânci fiorduri din lume. Sunt descoperite aici noi specii; mai sunt zone care așteaptă să fie documentate. Dar chiar și pe măsură ce secretele recifelor se dezvăluie, există probleme în paradis, potrivit CNN.
Biologul chilo-german Vreni Haussermann a ajuns în Patagonia chiliană la sfârșitul anilor 1990 pentru a explora ceea ce ea numește „una dintre ultimele zone pustii de pe Pământ”.
Haussermann a fost studentă la Universitatea din München, când un program de schimb de experiență i-a oferit șansa de a studia timp de un an în orașul Concepcion, din centrul Chile.
Pentru teza ei, ea a pornit pe un drum de șase luni de-a lungul coastei lungi a țării cu partenerul de cercetare Gunter Forsterra, care este acum soțul ei.
S-au scufundat frecvent pe parcurs, iar Haussermann a fost intrigată de posibilitățile Patagoniei. „Este cea mai frumoasă, cea mai puțin cunoscută regiune”, își amintește ea.
Fiordurile izolate au fost create prin inundarea văilor adânci din Pacific, odată sculptate de ghețari, iar coasta regiunii are o lungime de aproximativ 80.000 de kilometri – de două ori circumferința Pământului. Este o muncă de o viață. Din fericire, ea și Forsterra, au o bază permanentă din 2003, la Huinay Scientific Field Station din Comau Fjord, de unde să-și continue studiile.
Împreună, au descoperit mai mult de 100 de specii noi de viață pe mare, inclusiv numeroși corali și anemone. Dar ei spun că ecosistemul s-a schimbat profund de când au început cercetările.
Haussermann spune că au asistat la o creștere rapidă a numărului de ferme de somon care operează în fiord. Fecalele de pește și peletele alimentare neîngrădite din ferme acționează ca îngrășământ, potrivit Forsterra, „schimbând mediul nutritiv din apă în mod dramatic”.
„Există flori de alge”, explică Forsterra, „astfel se obține o lipsă a oxigenului din apă”. El spune că acest lucru poate avea un impact dramatic, schimbând lanțurile alimentare complete.
„Avem pe de o parte agricultura de somon, pescuitul, recoltarea crustaceelor, dar și schimbările climatice”, spune Haussermann. Alunecările de teren din munții abrupți acoperiți de păduri tropicale temperate au, de asemenea, un efect, adaugă ea, la fel ca și activitatea vulcanică, provocând emisiile de metan și sulf din pârâurile subacvatice.
„Toate acestea se suprapun”, explică Haussermann. „Este cu adevărat greu de urmărit care este motivul pentru fiecare schimbare, dar cu siguranță vedem schimbări drastice ale biodiversității”.
„Aceste schimbări”, adaugă ea, „sunt cu siguranță prea rapide pentru a fi naturale”.
Chile este al doilea cel mai mare producător de somon din lume, cu exporturi în valoare de 5 miliarde USD în 2018.
Slujba lui Haussermann și Forsterra este una împotriva împotriva timpului. „Avem multe, mult mai multe specii care nu au fost descrise, în comparație cu cele care au … și, din păcate, vor exista o mulțime de specii care nu vor fi descrise niciodată înainte de a dispărea”.
„Încercăm să inventariam cu adevărat regiunea pentru a găsi ce trăiește aici, unde trăiește, ce condiții are nevoie pentru viață și cum se schimbă lucrurile odată cu schimbările climatice”, adaugă Haussermann.
