„Amendamentul Schweighofer” la Codul Silvic, care a scos oamenii în stradă, la proteste, în urmă cu cinci ani, a revenit pe agenda Parlamentului cu riscul de a fi adoptat, în primele zile ale săptămânii viitoare, de Camera Deputaților, atrage atenția USR.
La propunerea Federației Silva (a sindicatelor din silvicultură) și la propunerea unui deputat PSD de Alba, amendamentul vrea să elimine articolul anti-monopol din Codul Silvic (art. 60, alin. 5, lit. f) , care limitează la 30% volumul dintr-un sortiment de lemn care poate fi achiziționat și procesat, anual, de un operator economic sau de un grup de operatori economici.
În plus, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) propune eliminarea măsurii anti-hoție, adoptată luna trecută, în unanimitate, de Senat, la propunerea USR.
Amendamentele au fost depuse „pe firul scurt”, la sfârșitul săptămânii trecute, la propunerile legislative pentru stoparea tăierilor ilegale de păduri, care îi au ca inițiatori și co-inițiatori pe mai mulți parlamentari USR și pe reprezentanți ai altor partide. Modificările toxice vor fi discutate în comisiile de specialitate (Agricultură și Silvicultură, Mediu, respectiv Juridică), luni și marți, după care va urma votul în plen.
„E o strategie perversă, pe care am întâlnit-o frecvent. La propuneri legislative benefice, dezbătute și adoptate de prima Cameră sesizată – în cazul de față Senatul – sunt grefate amendamente nocive, la Camera decizională, în ultimele zile dinaintea votului final. Este o strategie tipică grupurilor de interese de tip mafiot, cu sprijinul unor reprezentanți din Parlament, prin care e fentată dezbaterea publică reală, atât în forul legislativ, cât și în societate”, arată senatorul USR Mihai Goțiu, membru în Comisia pentru Ape și Păduri și unul dintre inițiatorii celor două propuneri legislative vizate de amendamentele toxice.
„Pretextul invocat acum e manipulativ. Cică din cauza prețului scăzut al lemnului din Europa Centrală și de Vest, nu s-ar mai găsi cumpărători pentru lemnul din România. În realitate, datele Inventarului Forestier Național (IFN) arată că mai mult de jumătate din volumul de lemn exploatat dispare din pădurile României fără acte. Reducând semnificativ tăierile ilegale, cu siguranță s-ar găsi cumpărători pentru lemnul tăiat legal. Dacă Schweighofer și-ar impune monopolul pe rășinoasele din România, ceilalți procesatori autohtoni și cei care au nevoie de lemn de foc vor fi împinși fie spre faliment, fie spre achiziția de lemn tăiat ilegal. Practic, adoptarea amendamentului ar asigura cumpărători pentru lemnul exploatat ilegal de Mafia Pădurilor”, explică Mihai Goțiu.
Amendamentul vine în contextul în care, în această săptămână, senatorul USR a prezentat informațiile oficiale solicitate Ministerului Afacerilor Interne, care arată că numărul transporturilor de lemn confirmate ca ilegale prin verificări în urma apelurilor telefonice la 112, pe perioada stării de urgență (martie – mai 2020), a fost dublu față de perioada similară a anului trecut.
Mihai Goțiu atrage atenția și asupra altui amendament toxic, propus de MMAP. Ministerul propune eliminarea modificării definiției materialelor lemnoase, din Anexa nr. 1 a Codului Silvic, așa cum a fost adoptată în unanimitate de Senat. Din cauză că actuala definiție este incompletă, o parte importantă a produselor din lemn (resturi, rumeguș, tocătură, deșeuri, biomasă, așchii etc.) nu sunt considerate a fi „materiale lemnoase”. Astfel, între 30% și 50% din volumul lemnului exploatat nu e considerat lemn!
„Metoda tocătorul” a fost prezentată public în numeroase investigații ale presei și activiștilor de mediu (Declic, Agent Green, Recorder, ProTV etc.). Situația a fost semnalată și în scrisoarea Comisiei Europene de atenționare pentru deschiderea unei proceduri de infringement, transmisă României în februarie. O petiție Declic cu 50.000 de semnături susține modificarea definiției.
„E cel puțin de neînțeles propunerea Ministerului de eliminare a completării definiției adoptate deja de Senat. Cu atât mai mult cu cât, printre modificările la Codul Silvic, votate de Senat, se numără și încadrarea ca infracțiune a transporturilor ilegale de lemn. Dacă modificarea definiției materialelor lemnoase ar fi eliminată, s-ar ajunge la situația în care un om care transportă fără acte, cu o căruță, 2-3 mc de lemn, ar ajunge la pușcărie, iar cineva care transportă, cu camioane de zeci de metri cubi, lemn ‘tocat’ (lemn cu aceeași valoare cu a lemnului de foc!) ar scăpa cu o amendă pe care ar acoperi-o din următorul transport ilegal!”, explică senatorul USR.
Cele două propuneri de modificare a Codului Silvic au fost adoptate separat de Senat, dar, având același obiect, vor fi dezbătute și votate împreună în Camera decizională, în cazul de față Camera Deputaților, săptămâna viitoare.
