Lidia Moise, analist economic, atrage atenția asupra unui plan de negocieri care pare „scris la Moscova” și care a stârnit reacții vehemente în întreaga lume occidentală. În cadrul emisiunii „Sens Național” cu Sorin Manea, analista susține că cele 28 de puncte propuse ar pune în pericol suveranitatea Ucrainei, ar destabiliza Uniunea Europeană și ar demonstra că, pentru prima dată după al Doilea Război Mondial, o putere ar putea modifica frontiere prin forță.
Un plan „scris la Moscova”: Lidia Moise explică influențele și riscurile uriașe
Analistul economic Lidia Moise analizează critic documentul cu 28 de puncte care a stârnit un val uriaș de controverse în spațiul euro-atlantic. Ea afirmă fără rezerve că proiectul pare modelat din start în favoarea Moscovei și aliniat cu interesele unuia dintre cei mai influenți oameni de afaceri ruși.
„E vorba de un plan care într-adevăr pare scris la Moscova. Se vede foarte clar influența lui Dmitriev, un extraordinar de abil om de afaceri, între noi fie vorba.”, a declarat Lidia Moise la Sens TV.
Moise subliniază că Dmitriev are studii în Statele Unite, conexiuni puternice în mediul financiar american și o abilitate remarcabilă de negociere, ceea ce explică finețea structurii planului.
„Cu studii în Statele Unite, cu relații foarte bune la nivelul multor companii financiare, fonduri de investiții din Statele Unite, este un bun negociator.”
În opinia ei, Washingtonul urmărește un obiectiv foarte clar:
„Eu cred că obiectivul esențial al americanilor este să-l aducă pe Putin la masa negocierilor. O masă la care ulterior probabil se vor putea ameliora unele dintre propuneri.”
Cele 28 de puncte: un semnal de alarmă pentru Europa
Planul în cauză a provocat reacții vehemente în Europa, fiind perceput ca o amenințare directă la adresa suveranității Ucrainei.
„Cele 28 de puncte, în esență, au fost revoltătoare, au fost primite cu critici masive de toată lumea, pentru că înseamnă că nu e neapărat o capitulare a Ucrainei, dar pare să nu mai fie un stat suveran.”, explică Lidia Moise.
Pentru statele europene, pericolul este mult mai amplu decât cazul Ucrainei. Moise avertizează că întreaga construcție europeană, fundamentată pe ideea că războaiele și modificările de frontiere nu se vor mai repeta, este pusă sub semnul întrebării.
„Pentru prima dată după cel de-al Doilea Război Mondial, o putere pusă pe rele poate demonstra că poate spulbera granițe și poate spulbera suveranitatea unui stat.”
Ea amintește că însăși logica Uniunii Europene se bazează pe ideea evitării conflictelor sângeroase care au definit secolul trecut.
„Un pilon al construcției Uniunii Europene este chiar acesta: nu mai vrem un război în Europa.”
Lecția grupului Bilderberg și temerile din spatele extinderii UE
În același context, Lidia Moise povestește un episod relevant pentru modul în care Europa a decis extinderea către Est după anii ’90. Ea spune că a asistat la un discurs care a influențat decisiv viziunea strategică a liderilor europeni.
„O să vă spun un discurs la care am asistat, făcut de unul dintre liderii grupului Bilderberg, care explica, la un moment dat, despre Europa și contextul în care Uniunea Europeană a decis să se extindă.”, afirmă Moise.
Inițial, discuția dintre liderii europeni se învârtea în jurul ideii de adâncire, nu de extindere:
„Aceștia au spus că mai degrabă decât să se extindă, să cheltuiască niște bani, poate că ar fi mai bine să se adâncească Uniunea Europeană.”
Însă apare un detaliu crucial:
„În momentul în care ne-a devenit clar că ar putea izbucni un război între Ungaria și România, liderii europeni au decis extinderea.”
Această dezvăluire scoate la lumină un adevăr fundamental: extinderea Uniunii Europene a avut, între altele, un scop de securitate și prevenire a conflictelor interstatale.
„Europa este o construcție care are ca pilon de bază evitarea oricăror conflicte care să refacă hărțile statelor din Europa.”
Rusia și ambiția revizionistă: cine ar putea fi următoarele ținte
Lidia Moise avertizează că îngrijorarea actuală a Europei nu se limitează la Ucraina. Ea remarcă faptul că modul de gândire al Moscovei nu s-a schimbat fundamental de la prăbușirea URSS.
„Europa este chiar îngrijorată din cauza perspectivei că Rusia, în dorința sa de a-și reconstrui un imperiu, ar putea după aceea să atace alte state(…)Probabil primele victime ar fi statele baltice, unde funcționează același sistem de gândire, sau Moldova.”
Iar justificarea invocată de Moscova ar fi aceeași:
„Au făcut parte din Uniunea Sovietică, s-au desprins, nouă nu ne convine și le luăm înapoi.”
Planul controversat cu 28 de puncte a circulat în mediile diplomatice occidentale ca un posibil cadru de negocieri între SUA și Rusia în contextul războiului din Ucraina. Deși neoficial, documentul a fost criticat masiv pentru concesiile propuse Moscovei. Extinderea Uniunii Europene către Est, după anii 2000, a avut atât motivații economice, cât și strategice, vizând stabilizarea unei regiuni marcate de tensiuni istorice. Ambițiile geopolitice ale Rusiei și retorica despre „refacerea zonei de influență” amplifică temerile privind securitatea flancului estic al Europei.
Analiza Lidiei Moise reliefează temerile profunde ale Europei privind posibile agresiuni viitoare ale Rusiei și vulnerabilitatea statelor din vecinătatea estică. Declarațiile pot alimenta dezbaterea publică despre securitatea europeană, rolul NATO, negocierile cu Moscova și limitele concesiilor pe care Occidentul este dispus să le facă. În același timp, perspectiva că un plan major de pace ar putea submina suveranitatea Ucrainei ridică semne de întrebare asupra strategiei diplomatice a Statelor Unite și asupra unității europene în fața revizionismului rus.
Articolul Planul care a scandalizat Europa: 28 de puncte ce par scrise direct la Moscova apare prima dată în Snews.ro.