Convocarea CSAT de către președintele Nicușor Dan pentru data de 24 noiembrie readuce în atenție o temă esențială pentru funcționarea statului român: arhitectura siguranței naționale pentru următorul deceniu. În cadrul podcastului „Spectatorul” cu Sorin și Oreste, difuzat la Omtv.ro, jurnalistul Oreste Teodorescu analizează implicațiile acestui demers și avertizează că miza este mult mai mare decât pare la prima vedere.
În debutul discuției, Oreste subliniază nevoia urgentă ca președintele să abordeze frontal problemele reale ale țării: „Sunt niște lucruri foarte interesante și sunt foarte curios dacă Nicu Șordan chiar va lua până la urmă taurul de coarne și va spune niște adevăruri și va pune niște probleme reale ale societății românești. Pare că nu are încotro.”
Analiza sa se concentrează pe complexitatea noii sesiuni dedicate siguranței naționale, o structură strategică ce va defini direcțiile României pentru perioada 2026–2030. Potrivit lui, formatul actual reprezintă o premieră și vine cu provocări majore pentru instituțiile de decizie. „Această nouă sesiune a siguranței naționale, la care sunt invitați toți factorii de decizie din instituțiile-cheie, acoperă două capitole foarte importante pe următorii patru ani, 2026–2030. Un capitol al securității externe și al rolului și al implicării României în configurarea proiectului extern, din care facem parte dual: o dată cu Uniunea Europeană, a doua oară cu NATO. Relațiile bilaterale care se pare că vor fi individualizate cu Statele Unite, dizjunse cumva din nucleul colectiv al Uniunii Europene și al țărilor NATO fără de Statele Unite.”, a declarat acesta în podcastul „Spectatorul” cu Sorin și Oreste.
Dimensiunea externă devine astfel fundamentul unei repoziționări diplomatice care ar putea schimba raporturile României cu partenerii tradiționali. Oreste atrage atenția că discuțiile vor fi „complicate și complexe”, mai ales pentru că includ pentru prima dată o structurare duală a intereselor și angajamentelor externe ale statului român.
În paralel, componenta internă a siguranței naționale aduce pe masa CSAT câteva dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale momentului. „Este și factorul intern, cu noile vulnerabilități la adresa siguranței naționale, care sunt identificate de către consilierii președintelui și aprobate de Nicușor Dan ca ținte de care instituțiile ar trebui să se ocupe în plan intern, și aici notificăm consumul de droguri, traficul de droguri de mare risc și faptul că acest flagel a ajuns o problemă de siguranță cetățenească și de siguranță națională. Marea corupție, care nu a fost rezolvată în ciuda tuturor proiectelor de până acum.”
Orestesemnalează revenirea serviciilor secrete în zona operativă, unde vor trebui să furnizeze date pentru structurarea dosarelor ce vor ajunge pe masa procurorilor anticorupție și antidrog. „Aici notăm revenirea cumva în câmpul nu tactic, dar operativ al serviciilor secrete, care vor trebui să strângă date pentru dosarele pe care procurorii departamentului anticorupție sau de la DIICOT le vor produce în instanță.”
În cadrul discuției din podcastul „Spectatorul” cu Sorin și Oreste, jurnalistul observă și apariția unei sintagme noi, nelămurite, în documentele pregătitoare ale CSAT: „independență solidară”. „Convocarea acestui CSAT mi se pare interesantă, mai ales că apare acolo o sintagmă care duce către nicăieri și nu spune nimic. Adică apare acolo chestiunea de care s-au izbit mai mulți analiști și toți au încercat să-i înțeleagă sensul: independență solidară, adică Nicușor Dan a sublimat faptul că România va trebui să se angajeze în următorii ani în niște proiecte de independență solidară.”
Pentru Oreste, această formulare ambiguă ridică mari semne de întrebare. „N-a înțeles nimeni exact despre ce este vorba, ce înseamnă independență solidară. Am înțeles că noi ne putem solidariza în factorul extern cu cine vrem noi, dacă este independență solidară.”
Această confuzie terminologică ar putea indica fie o reconfigurare a liniilor strategice ale României, fie o încercare de a formula noi direcții diplomatice fără o clarificare suficientă a termenilor.
De-a lungul discuției, mențiunile privind corupția, slăbiciunile instituționale și presiunile externe plasează CSAT-ul convocat de Nicușor Dan într-un context tensionat, în care statul român trebuie să ia decizii fundamentale pentru stabilitatea sa. Episodul, difuzat la Omtv.ro, oferă o perspectivă amplă asupra temelor care ar putea defini următorii ani din politica de securitate a României.
Analiza lui Oreste Teodorescu conturează un tablou amplu și tensionat al provocărilor cu care se confruntă România. Convocarea CSAT de către Nicușor Dan nu este doar o formalitate administrativă, ci un moment-cheie pentru redefinirea direcției de securitate a țării. În lipsa clarificării unor termeni precum „independență solidară”, marile teme rămân deschise, iar societatea așteaptă explicații și soluții concrete.
Convocarea CSAT poate deschide drumul unei reforme în arhitectura de securitate a României, inclusiv prin redefinirea relațiilor externe, combaterea intensificată a traficului de droguri și o abordare mai fermă a marii corupții. Sintagma „independență solidară”, deși neclară, sugerează o posibilă repoziționare strategică ce va necesita explicații suplimentare din partea Administrației Prezidențiale.
Articolul Nicușor Dan redeschide tema siguranței naționale apare prima dată în Snews.ro.