Transformarea economiei ruse într-un sistem aproape integral dedicat războiului, dublată de folosirea criptomonedelor, aurului și a altor canale financiare paralele pentru a ocoli sancțiunile occidentale, ridică îngrijorări majore în rândul experților. Într-o ediție a emisiunii „Sens Național” cu Sorin Manea, analistul economic Alexandru Bălgrădean a declarat că izolarea completă a Rusiei poate deveni extrem de periculoasă, inclusiv din perspectiva riscurilor nucleare.
Analistul economic Alexandru Bălgrădean a prezentat la Sens TV o radiografie detaliată a modului în care economia rusă a fost reconfigurată pentru a susține efortul militar în războiul din Ucraina. Deși PIB-ul Rusiei este comparabil cu cel al Spaniei, Bălgrădean atrage atenția că acest indicator devine irelevant atunci când discutăm despre un stat care și-a convertit masiv structurile economice către producția de armament.
Analistul a început prin a explica schimbarea fundamentală din aparatul economic al Kremlinului:
„Practic, a avut loc o conversie spre economia de război a economiei ruse. Acum, economia rusă luată în ansamblu nu are un PIB extraordinar, este undeva la nivelul Spaniei, dar industria militară este altceva.”
Această transformare, a precizat el în cadrul emisiunii „Sens Național” cu Sorin Manea, vine cu o implicație majoră: orice fenomen economic are un „producător” și un „beneficiar”, iar în acest caz statul rus este beneficiarul direct al propriei industrii militare:
„Ce trebuie să înțelegem noi din tot acest mini-expus, care l-aș privi cu reticență în anumite puncte, este că orice fenomen economic are un producător și un beneficiar. Beneficiarul în acest caz este statul rus, care trebuie să își plătească armamentul pe care îl achiziționează pentru război.”
Bălgrădean a explicat că sancțiunile financiare occidentale au creat breșe în lanțurile de plăți, dar Rusia a reacționat rapid prin alternative greu de controlat:
„Datorită sancțiunilor, mai ales celor financiare, au apărut ruperi ale lanțului de plăți… între timp au explodat plățile prin criptomonede, mai ales prin bitcoin. Rusia chiar apucându-se să mineze bitcoin.”
Mai mult, finanțarea sistemului militar se face și prin bunuri greu de urmărit:
„Cu cât restricționezi mai mult un sector, apar alte căi de mișcare a banilor… aici putem pune și lingourile de aur și pietrele prețioase, care nu sunt înregistrate în sistemul bancar.”
Analistul a subliniat în cadrul emisiunii Sens Național cu Sorin Manea că niciun stat nu produce integral armament fără componente externe. Rusia, de asemenea, depinde de importuri critice pentru elemente tehnologice sensibile:
„Nicio țară în lumea asta nu își produce singură armamentul de la cap la coadă. Este o piață globală în care unii fac un component, alții alt component.”
În acest context, Bălgrădean a recunoscut că embargoul occidental începe să producă efecte într-o oarecare măsură:
„Acest embargo se pare că a început să aibă oarecare rezultate.”
Adevărata problemă: Ce se întâmplă când împingi o putere nucleară în colț?
Într-unul dintre cele mai importante pasaje ale intervenției sale, analistul a avertizat că incapacitatea Rusiei de a-și continua efortul militar nu ar însemna automat sfârșitul conflictului – ba chiar ar putea provoca o reacție extrem de periculoasă:
„Haide să facem și scenariul celălalt: că Rusia nu mai poate. Rusia e putere nucleară. O Rusie încolțită, care nu mai poate și are ogive nucleare… credeți că la momentul X nu va face o demonstrație de forță cu o ogivă nucleară undeva într-un anumit loc?”
Acest scenariu, atrage atenția Bălgrădean, ar paraliza întreaga lume:
„Toată lumea va intra într-o stagnare totală.”
De aceea, analistul recomandă precauție în interpretarea multelor narațiuni optimiste care circulă în spațiul public:
„Trebuie să fim foarte rezervați cu aceste informații care le auzim de 4–5 ani: că nu mai pot, că moare Putin…”
Totuși, el confirmă că restricțiile aplicate Rusiei în zona tehnologiei sensibile au început să aibă un impact real:
„Într-adevăr, restricțiile… în ceea ce privește anumite componente sensibile par să aibă anumite rezultate.”
Dar, subliniază Bălgrădean, războaiele nu se pregătesc peste noapte, iar Rusia a planificat cu mult timp înainte:
„Războaiele astea sunt niște planuri făcute cu ani de zile înainte, sunt planificate și prevăzute.”
După declanșarea războiului din Ucraina, Rusia a trecut la modelul de „economie de război”, direcționând o parte semnificativă din resurse către industria militară. Sancțiunile occidentale au vizat în special sistemul bancar, exporturile de tehnologie și industriile cu dublă utilizare. Totuși, criptomonedele, mineritul intern de bitcoin, comerțul cu aur și rețelele paralele de aprovizionare au permis Moscovei să mențină fluxuri financiare și logistice critice. În același timp, Rusia rămâne una dintre cele mai mari puteri nucleare ale planetei, ceea ce face imposibilă ignorarea riscului unor reacții extreme în cazul unei colapsări economice.
Analiza lui Alexandru Bălgrădean arată că sancțiunile occidentale, deși eficiente în anumite sectoare tehnologice, nu sunt suficient de puternice pentru a destabiliza rapid o economie deja adaptată la război. Mai mult, izolarea totală a Rusiei poate crea riscuri geopolitice majore, inclusiv posibilitatea – extrem de periculoasă – ca Moscova să recurgă la demonstrații nucleare pentru a-și reafirma statutul. În acest context, Occidentul este obligat să gestioneze simultan presiunea economică, riscurile nucleare și menținerea fluxurilor financiare paralele pe care Rusia continuă să le exploateze prin criptomonede și piețe neoficiale.
Articolul Economia Rusiei, transformată în mașinărie de război: avertismentul lui Alexandru Bălgrădean apare prima dată în Snews.ro.