Anunțul președintelui american Donald Trump privind taxele vamale de până la 500% pentru statele care continuă să importe resurse energetice din Rusia a agitat scena internațională, însă realitatea din spatele sancțiunilor arată complet diferit. La mijlocul explicațiilor sale, Oreste Teodorescu a declarat în emsiunea „News Podcast” cu Sorin și Oreste că, în ciuda declarațiilor dure, importurile de gaze, petrol și uraniu din Federația Rusă au crescut anul trecut cu până la 50% în țările care susțin retoric sancțiunile.
În cadrul emisiunii „News Podcast” cu Sorin și Oreste, jurnalistul Oreste Teodorescu a analizat felul în care sancțiunile internaționale impuse Federației Ruse rămân adesea doar la nivel declarativ, în timp ce comerțul cu energie continuă să prospere pentru Moscova. Discuția a pornit de la recenta declarație a președintelui american Donald Trump, care a anunțat măsuri fără precedent împotriva statelor ce mențin relații energetice cu Rusia.
Oreste Teodorescu a citat poziția liderului de la Casa Albă: „El, Trump, acum ce spune cu privire la sancțiunile privitoare la importurile de gaz, uraniu, petrol din Federația Rusă? Spune: ‘Domnule, țările care vor să facă tranzacții în continuare cu Federația Rusă vor avea în raport cu noi o creștere a taxelor vamale de până la 500%’.”
Jurnalistul a subliniat că o asemenea penalizare este devastatoare: „Adică, domnule, dacă lucrați cu rușii în zona de energetică, cu noi veți avea taxe de 500%, ceea ce este absolut infernal.”
Acest prag ar fi imposibil de susținut pentru orice economie occidentală, motiv pentru care anunțul a produs reacții imediate: „Chinezii și indienii, care erau marii amatori de resurse ieftine de la ruși, au cam dat așa un pic din coate să iasă cumva din clinciul ăsta.”
Totuși, Oreste Teodorescu atrage atenția că, în practică, comerțul cu resurse energetice rusești continuă nestingherit: „Este doar o declarație a lui Trump. Vasele alea fantomă… transportă în continuare foarte bine mersi o resursă foarte ieftină de gaz, uraniu, petrol din Federația Rusă.”
Jurnalistul a explicat și de ce aceste tranzacții sunt vitale pentru Kremlin: „Federația Rusă se bazează în aproape exclusivitate, pentru a susține mașinăria de război și propria economie… pe sursele sale aproape inepuizabile de resurse minerale, primare, lemn, petrol, uraniu, gaze.”
Dacă importurile s-ar opri, efectul ar fi devastator: „Dacă se strânge robinetul și țările care cumpără nu mai cumpără, atunci într-adevăr economia Federației Ruse se gripează.”
În ciuda sancțiunilor oficiale, Rusia continuă să ofere cel mai mic preț din piață, ceea ce face ca multe state să prefere realitatea economică de pe piață în locul presiunilor politice: „Federația Rusă a fost și este în continuare imbatabilă la a vinde resurse energetice foarte ieftine, ceea ce convine de minune tuturor celor care au nevoie.”
Oreste Teodorescu a adus un exemplu solid, arătând că modelul de prosperitate al Germaniei postbelice s-a bazat exact pe această relație cu Moscova: „Germania și-a construit toată prosperitatea economică de după al Doilea Război Mondial pe un deal încheiat cu Uniunea Sovietică… au importat cât gaz și cât petrol au avut nevoie la un preț extraordinar de ieftin.”
Corelația dintre politici și realitatea de piață este, spune jurnalistul, fundamentală: „O regulă fundamentală a economiei de piață este legată de preț, de raportul calitate–preț.”
În această logică, sancțiunile rămân adesea doar pe hârtie: „În momentul în care tu vrei să impui o sancțiune la nivel de autoritate guvernamentală… tu o faci pe hârtie.”
Asemenea situații au existat și înainte, afirmă Oreste: „În 2014 au existat pe hârtie niște sancțiuni la care s-au raliat… toată lumea bună, și sanchi, nu s-a întâmplat nimic.”
Nici după invadarea Ucrainei în 2022, schimbările nu au fost dramatice: „De atunci și până acum… dacă numărăm totalul sancțiunilor… nu s-a suprapus și faptic treaba asta.”
Cea mai uluitoare informație vine însă din datele anului 2024: „Toate țările astea… au achiziționat cu până la 40–50% mai mult de la ei, adică dându-le cu 40 sau 50% mai mulți bani decât le dădeau înainte de sancțiuni.”
Pentru orice observator onest, spune Oreste, această realitate este greu de ignorat: „Pentru orice observator care se uită cu bună credință… nu înțelege de ce nu se suprapune și faptic treaba asta.”
Afirmațiile sale conturează imaginea unei Europe în care discursul oficial despre sancțiuni se lovește constant de mecanismele dure ale economiei reale, acolo unde prețul dictează opțiunile, iar Rusia continuă să profite.
După invadarea Ucrainei în 2022, Statele Unite și Uniunea Europeană au adoptat un pachet fără precedent de sancțiuni împotriva Federației Ruse. Acestea includ interdicții asupra importurilor de petrol, gaze și alte resurse strategice. În practică, însă, Rusia a reușit să redirecționeze o mare parte din exporturi prin intermediul unei „flote fantomă”, compusă din nave greu de urmărit, operate prin companii-paravan. Multe țări occidentale continuă să depindă indirect de resurse energetice rusești, fie prin importuri directe, fie prin intermediari.
Analiza lui Oreste Teodorescu evidențiază diferența uriașă dintre retorica politică și realitatea economică. Dacă sancțiunile rămân doar pe hârtie, Rusia continuă să finanțeze efortul militar din Ucraina fără dificultăți majore. Creșterea importurilor cu până la 50% în anumite state europene sugerează un dublu standard periculos, care poate prelungi conflictul și slăbi credibilitatea Occidentului. În acest context, anunțul președintelui american Donald Trump privind taxele vamale uriașe capătă o miză suplimentară, dar rămâne de văzut în ce măsură va fi pus în practică și cu ce efecte globale.
Articolul Trump amenință cu taxe de 500%, dar Rusia vinde mai mult ca oricând: Analiza lui Oreste Teodorescu apare prima dată în Snews.ro.