Europa accelerează pregătirile pentru un scenariu pe care până recent îl considera imposibil, explică jurnalistul Mihai Rusu în cadrul emisiunii „Sens Național” cu Sorin Manea. Interviul acordat de ministrul german al apărării, Boris Pistorius, ziarului Frankfurter Allgemeine Zeitung arată un lucru clar: până în 2030, Uniunea Europeană trebuie să fie capabilă să reziste oricărui tip de atac venit din partea Rusiei, convențional, aerian, cibernetic sau hibrid.
Germania se pregătește pentru cea mai amplă transformare militară de la sfârșitul Războiului Rece. În interviul acordat publicației Frankfurter Allgemeine Zeitung, ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a vorbit despre un plan operațional european coordonat de la Cartierul General NATO din Bruxelles, un plan care trebuie să facă din Europa un bastion complet pregătit pentru orice tip de atac rusesc până în 2030.
Jurnalistul Mihai Rusu, prezent în cadrul emisiunii „Sens Național” cu Sorin Manea, subliniază ferm schimbarea de paradigmă:
„Am ziarul despre care vorbeați, Frankfurter Allgemeine Zeitung, care a făcut un interviu cu Boris Pistorius, cu ministrul social-democrat al Bundeswehrului, al apărării Germaniei, și care se distanțează de politica ultrapacifistă a fostei cancelare Angela Merkel și care anunță acum încă o dată planul european operațional până în 2030.”
Conform acestui plan, Europa trebuie să poată rezista oricărui tip de agresiune:
„Când în 2030 Europa este gata să reziste oricărui atac pe care îl va face Rusia. Cibernetic, aerian, marin, convențional, cu tot felul de atacuri subterane cum avem acum în Polonia, distrugeri, sabotaje și așa mai departe.”
Germania joacă un rol central în acest proiect european. Pistorius vorbește despre un plan operațional național, integrat în cel european, care prevede o creștere masivă a efectivelor Bundeswehr-ului.
„Odată creșterea numărului de militari în apărarea federală până la 380.000.”
Problema? Germania nu mai are infrastructura necesară. Politica pacifistă promovată în timpul Angelei Merkel a dus la demolarea multor cazărmii, iar cele rămase au fost transformate în sedii de firme private sau în centre pentru migranți, în special în urma valului din 2015.
„Cazărmile au fost date jos și pur și simplu au fost închiriate de primării și s-au construit sedii pentru firme particulare. Sau o altă parte din cazărmi au fost sedii pentru migranți.”
Reconstrucția acestei infrastructuri este colosală.
„Trebuie construite spitale, trebuie întărite podurile, trebuie întărite șoselele, trebuie întărite autostrăzile.”
Germania derulează în prezent un program de infrastructură în valoare de aproximativ 300 de miliarde de euro. O parte semnificativă a fondurilor este destinată adaptării drumurilor și podurilor astfel încât să poată susține greutatea tancurilor americane Abrams în eventualitatea unei mobilizări spre est.
„Există un program acum pentru infrastructura germană care costă cam vreo 300 de miliarde de euro în care unul dintre sectoare este acela militar ca tankurile americane Abrams să poată trece peste aceste poduri.”
Planul operațional pentru Germania include și scenarii privind tranzitul trupelor NATO spre flancul estic. Germania este o zonă de trecere strategică pentru forțele venite din Belgia, Olanda sau Franța în direcția Poloniei și, de acolo, spre flancul nord-estic sau sud-estic al NATO, care include și România.
„Germania este o țară de tranzit. În acest plan operațional vin trupe din Belgia, sau din Olanda, sau din Franța, trec prin Germania, spre Polonia.”
Dar ce se întâmplă cu civilii în cazul unui conflict? Mihai Rusu atrage atenția că planul european include și un set de protocoale pentru populație, într-un scenariu pe care Europa îl tratează tot mai serios.
„Aici există un plan operațional pentru civili. Ce vor face civilii într-o asemenea situație? Vedeți câte puncte au gândit logisticienii militari.”
În paralel, Germania pregătește un program masiv de modernizare a apărării antiaeriene europene. Pistorius a anunțat investiții în mai multe sisteme complementare:
„Se preconizează 30 de sisteme Skyranger. Acestea sunt niște stații mobile antiaeriene care operează 1200 de cartușe pe minut. Ungaria, Austria, Olanda, Danemarca sunt deja în situația și au comandat.”
Pe lângă acestea, armatele europene introduc:
„Sistemele antirachetă tot așa antidrone Iris. Urmează sistemele Patriot. Urmează sistemele americano-israeliene Arrow 3.”
Mihai Rusu subliniază că acest efort este necesar pentru modernizarea apărării continentale în ansamblu:
„Iată care este întreaga paletă de modernizare a armatei și de întărire a apărării europene, inclusiv a Germaniei, inclusiv a României, împotriva acestui potențial atac.”
În acest context, reacțiile furioase ale Rusiei, prin vocea Mariei Zaharova, nu reprezintă decât încercări de manipulare, afirmă jurnalistul.
„Așa că, ce-a spus Maria Zaharova nu a fost altceva, că de aici ar trebui să începem, nu a fost decât o provocare, nu a fost decât o nouă manipulare, nu a fost decât o spălare pe creieri a rușilor și a ruzaicilor, că vezi, doamne, Occidentul este acela care ne atacă.”
Realitatea, spune el, este cu totul alta.
„Nu Occidentul a atacat în februarie 2022 Ucraina, ci Vladimir Putin. Deci aceasta este situația.”
Planul operațional european anunțat de Germania și discutat de ministrul Boris Pistorius în Frankfurter Allgemeine Zeitung reprezintă o strategie amplă de pregătire a Uniunii Europene pentru un eventual atac rusesc până în 2030. Germania își propune să crească numărul personalului militar la 380.000, să reconstruiască infrastructura militară și să investească în apărare antiaeriană prin sisteme Skyranger, IRIS-T, Patriot și Arrow 3. În paralel, NATO pregătește coridoare logistice pentru mobilizarea rapidă a trupelor către flancul estic. Reacția agresivă a Rusiei, exprimată de purtătoarea de cuvânt Maria Zaharova, continuă linia retorică ce urmărește să prezinte Occidentul ca agresor, în ciuda realităților documentate ale conflictului din Ucraina.
Accelerarea programelor de reînarmare europeană marchează o schimbare istorică în strategia de apărare a UE și NATO. Germania, prin rolul ei central, impune un ritm rapid de modernizare militară, infrastructurală și logistică. Pentru România și restul flancului estic, aceste programe pot determina o creștere semnificativă a capacității de reacție și descurajare. Pe termen lung, consolidarea apărării europene ar putea reduce vulnerabilitățile continentului în fața unui posibil atac rusesc, dar tensiunile dintre Moscova și Occident rămân ridicate, alimentate de retorica agresivă a Kremlinului.
Articolul Germania își pregătește armata pentru 2030: planul secret al Europei pentru a rezista unui posibil atac rusesc apare prima dată în Snews.ro.