Iran continuă să declare că este deschis la reluarea negocierilor nucleare, însă pune ca precondiţii eliminarea cerinţelor impuse de Statele Unite referitoare la programul său balistic şi suveranitatea tehnologică, blocajul diplomatic fiind astfel aproape total.
Guvernul de la Teheran a transmis recent că rămâne deschis dialogului în domeniul nuclear, însă respinge în mod ferm cadrul condiţionat trasat de partenerii occidentali. Oficialii iranieni subliniază că dorinţa lor pentru negociere nu este egală cu acceptarea unor cerinţe pe care le consideră inacceptabile, în special cele legate de renunţarea la programul balistic sau la dreptul de îmbogăţire a uraniului. Potrivit declaraţiilor, Iranul este dispus să negocieze doar dacă discuţiile se bazează pe respect reciproc şi fără impunerea unilaterală a termenilor şi condiţiilor.
Teheranul acuză Washingtonul că transmite mesaje contradictorii şi că condiţiile impuse compromit în mod fundamental dreptul Iranului de a-şi asigura „securitatea naţională şi tehnologică”. În replică, oficialii americani cer ca Iranul să îngheţe îmbogăţirea uraniului peste 3,67%, să permită inspecţii extinse și să limiteze programul său balistic – cerinţe pe care Iranul le cataloghează drept „negociere forţată” şi incompatible cu rolul său de actor regional independent.
Deşi Teheranul nu a refuzat în mod categoric negocierile, poziţia sa lipseşte de flexibilitate privind elementele-cheie cerute de Occident. Un înalt diplomat iranian a declarat că „suntem deschişi diplomaţiei, dar nu vom accepta condiţiile impuse fără respectarea suveranităţii noastre”. Această atitudine a dus la suspendarea efectivă a rundelor de dialog, iar partenerii europeni ai SUA au început să examineze reinstaurarea mecanismului de reinstaurare automată a sancţiunilor (snap-back) ca metodă de presiune asupra Teheranului.
În paralel, Iranul continuă să-şi extindă programul nuclear, anunţând că poate lua măsuri compensatorii în cazul în care discuţiile rămân blocate şi sancţiunile sunt reimpuse. Aceasta sporeşte îngrijorările internaţionale cu privire la proliferarea nucleară în regiune şi la stabilitatea întregului sistem de ne-proliferare. Ambasadele din Teheran au transmis că „discuţiile nu sunt închise, dar nu pot fi purtate sub presiune externă”.
Context
Încă din semnarea acordului Planul Comun de Acţiune (JCPOA) în 2015, Iranul şi partenerii internaţionali au încercat să stabilească un echilibru între dreptul Teheranului de a desfăşura un program nuclear civil şi preocupările privind proliferarea. După retragerea SUA din acord în 2018 şi reimpunerea sancţiunilor, negocierile au stagnat, iar Iranul a intensificat îmbogăţirea uraniului şi dezvoltarea centurilor centrifuge. În 2025, Iranul a afirmat deschiderea pentru negocieri, însă rămâne ferm pe poziţia că programul său balistic şi dreptul de îmbogăţire nu sunt negociabile. Confruntările recente – inclusiv lovituri aeriene şi atacuri subterane – au adâncit neîncrederea reciprocă, iar Europa investighează reactivarea mecanismului de sancţiuni automate (snap-back) pentru a forţa Teheranul la concesii.
Impact
Dacă negocierile vor rămâne blocajate, riscul ca sancţiunile să revină în forţă asupra Iranului creşte, ceea ce ar destabiliza şi mai mult regiunea Orientului Mijlociu. O reluare a activităţilor nucleare iraniene fără acord va amplifica tensiunile cu Occidentul, dar şi cu vecinii săi. În scenariul negativ, Iranul ar putea dezvolta capacităţi nucleare cu scop militar-strategic rapid, ceea ce ar provoca reacţii dure – economice, diplomatice, poate chiar militare – la nivel global.
Pe plan intern, politica iraniană de „diplomaţie fără condiţii” reflectă voinţa regimului de a-şi menţine suveranitatea şi de a nu ceda presiunilor externe. Aceasta întăreşte mesajul către funcţionarii şi publicul de la Teheran că diplomatia nu trebuie să slăbească poziţia internă a regimului. Însă, aceasta vine şi cu costuri: accesul la sistemul financiar global, exporturile de petrol şi investiţiile străine pot rămâne suspendate, afectând economia iraniană pe termen lung.
Pe plan global, eşecul negocierilor reduce arsenalul diplomatic disponibil pentru gestionarea proliferării nucleare. În loc să fie un exemplu de negociere, conflictul iraniano-occidental ar putea deveni un precedent de blocaj diplomatic, ceea ce subminează credibilitatea sistemului internaţional de control al armamentului.
Articolul Iran îşi reafirmă deschiderea pentru diplomaţie nucleară, dar respinge condiţiile impuse de SUA apare prima dată în Snews.ro.