Serbia intră într-o cursă contra cronometru pentru a asigura funcționarea rafinăriei NIS din Pancevo, după ce Statele Unite au cerut îndepărtarea completă a acționarilor ruși din companie, avertizând că altfel sancțiunile vor rămâne în vigoare și vor bloca aprovizionarea energetică a țării.
Guvernul sârb a confirmat că are la dispoziție doar o săptămână pentru a găsi o soluție viabilă la criza care amenință direct rafinăria NIS, singura instalație majoră de procesare a țițeiului din Serbia. Decizia a venit în urma solicitării ferme a autorităților americane, care au cerut retragerea totală a acționarilor ruși din companie ca precondiție pentru ridicarea sancțiunilor ce blochează tranzacțiile financiare și sursele de aprovizionare cu petrol.
Președintele Aleksandar Vučić a transmis public că situația este „extrem de gravă” și că statul trebuie să acționeze rapid pentru a împiedica întreruperea operațiunilor. Potrivit informațiilor prezentate în cadrul unei ședințe guvernamentale speciale, NIS se confruntă cu un blocaj aproape complet: băncile nu mai procesează plăți, iar rezervele de țiței sunt suficiente doar pentru o perioadă foarte scurtă.
În lipsa unei schimbări în acționariat, rafinăria ar putea intra în incapacitate de funcționare chiar înainte de sfârșitul lunii, iar guvernul recunoaște că nu există o soluție tehnică rapidă care să compenseze efectele sancțiunilor. Printre variantele luate în calcul se numără ca statul sârb să cumpere participațiile deținute de companiile rusești, fie direct, fie prin intermediul unei entități publice. O altă opțiune analizată este majorarea capitalului social și preluarea controlului de către Belgrad — un proces complicat, care ar putea necesita sume considerabile.
Aleksandar Vučić a precizat că naționalizarea nu este preferată, dar rămâne o soluție de avarie dacă nu se ajunge la un acord rapid. Totuși, procedurile administrative, evaluările financiare și negocierile cu partea rusă sunt greu de finalizat în doar câteva zile, ceea ce pune presiune suplimentară pe autorități. Membrii guvernului recunosc că termenul impus de SUA este dificil, dar subliniază că orice întârziere poate compromite funcționarea unei părți critice din infrastructura energetică națională.
Rafinăria din Pancevo are un rol esențial pentru întreaga economie sârbă — ea produce majoritatea carburanților utilizați în transport, industrie și încălzire. În cazul închiderii temporare sau prelungite, Serbia ar fi nevoită să importe volume mari de produse petroliere la prețuri ridicate, într-un context internațional deja volatil. Guvernul avertizează că o astfel de situație ar putea duce la scumpiri semnificative și la perturbări în lanțuri logistice esențiale.
Criza actuală survine după luni în care SUA au intensificat presiunea asupra companiilor cu acționariat rusesc, în special asupra celor din sectorul energetic. Serbia, care s-a bazat mult timp pe parteneriatele cu Rusia pentru furnizarea de petrol și gaze, se află acum prinsă între obligațiile față de partenerii occidentali și dependența de structurile energetice existente.
Context
Compania NIS reprezintă una dintre cele mai importante entități economice din Serbia, atât prin rolul său în sectorul energetic, cât și prin impactul direct asupra securității naționale. Controlul majoritar al acționarilor ruși, obținut în urma privatizării de acum mai bine de un deceniu, a transformat NIS într-o punte energetică între Serbia și Moscova. În ultimii ani, însă, evoluțiile geopolitice au schimbat radical raportul de forțe: sancțiunile impuse Rusiei afectează lanțurile comerciale, finanțările și accesul la piețele internaționale.
Conducta prin care Serbia primește țiței este vulnerabilă atât politic, cât și tehnic, iar lipsa unor rute alternative solide amplifică riscurile. De asemenea, în contextul sancțiunilor occidentale, tranzacțiile cu entități rusești sunt din ce în ce mai greu de realizat, ceea ce pune presiune directă pe operațiunile NIS. Această situație arată cât de expusă este Serbia atunci când infrastructura strategică se află sub controlul unei puteri aflate în conflict sever cu Occidentul.
Nu este pentru prima dată când Serbia se confruntă cu efectele indirecte ale sancțiunilor occidentale. De-a lungul ultimilor ani, autoritățile sârbe au încercat să mențină o poziție de echilibru, colaborând atât cu UE și SUA, cât și cu Rusia. Actuala criză a NIS, însă, pune la încercare acest echilibru și obligă Belgradul să ia o decizie strategică majoră.
Impact
Dacă Serbia nu reușește să găsească o soluție rapidă, ţara riscă o criză energetică severă. Închiderea rafinăriei ar afecta aprovizionarea cu benzină, motorină, păcură și alte produse esențiale, cu efecte în lanț asupra transporturilor, industriei și serviciilor publice. Creșterea prețurilor ar deveni inevitabilă, iar economia, deja tensionată de contextul global, ar resimți presiuni semnificative.
Pe plan diplomatic, situația ar putea tensiona suplimentar relațiile Serbiei cu Occidentul, în special dacă autoritățile de la Belgrad ezită în a se conforma cerințelor privind acționariatul rus. În același timp, o retragere forțată a investitorilor ruși ar putea deteriora relațiile cu Moscova, care până acum a fost unul dintre partenerii energetici tradiționali ai Serbiei.
Pe termen lung, această criză poate redefini orientarea strategică a Serbiei: fie țara accelerează alinierea la politicile energetice occidentale, diversificând sursele și restructurând infrastructura, fie rămâne blocată într-o zonă de vulnerabilitate geopolitică, dependentă de un furnizor aflat sub sancțiuni internaționale. În ambele scenarii, deciziile care se iau în această săptămână vor influența arhitectura energetică și politică a Serbiei pentru mulți ani de acum înainte.
Articolul Serbia, sub presiune maximă: are 7 zile să salveze rafinăria NIS după ultimatumul SUA privind acționarii ruși apare prima dată în Snews.ro.