„PSD susține 300 de parlamentari”, spune Gheorghe Sârbu, dar condiționează reforma de trecerea la vot uninominal și reamintește că efectele nu ar exista înainte de 2028. În dialog la „Politicos Nepoliticos” cu Sorin Manea, pe Sens TV, Gheorghe Sârbu avertizează asupra „populismelor” și cere texte de lege corecte, nu doar principii.
Gheorghe Sârbu a comentat declarațiile lui Sorin Grindeanu privind reducerea Parlamentului la 300 de membri, tema fiind readusă în atenție după ce Senatul a adoptat proiectul depus de USR. „Avem un referendum de 15 ani care așteaptă să fie pus în practică. Da, PSD susține 300 de parlamentari”, a arătat Gheorghe Sârbu la Sens TV, nuanțând imediat: „Dar partidul își dorește un sistem de vot uninominal pentru o reprezentare mai directă a cetățenilor.”
El a sugerat că subiectul reapare într-un moment în care nu există o miză legislativă imediată: „Acum, eu am așa o senzație că lumea se dedă la populisme într-un moment care nu ar trebui să fie pentru așa ceva. Nu sunt alegeri, nu e nimic.” În opinia sa, discursul despre disciplină bugetară și tăieri de cheltuieli nu are legătură cu arhitectura Parlamentului: „Discuția despre parlamentari n-are niciun impact asupra acestor cheltuieli pentru că oricum nu s-ar aplica decât în 2028, ca să fie clar. Adică nu poți să tai acuma din parlamentari să faci 300. Deci nu, nu-i aceasta este logica.”
Gheorghe Sârbu a pus întrebarea centrală: de ce acum? „Într-adevăr te întrebi de ce, care este logica acestei discuții apărute în spațiul public. Poate campania de la București, mă gândesc, sau campaniile din alegerile parțiale. Poate cineva vrea să semnalizeze virtutea omului care din când în când își aduce aminte că poporul a vorbit și n-a fost ascultat.” El a adăugat că majoritatea parlamentară actuală ar fi putut interveni mai devreme: „Ne-a împiedicat, sincer, nimic… Puteam să facem și acum dacă ar fi dorit-o. Aveam o coaliție majoritară și ar fi putut să facă încă pentru 2024 să avem 300 dacă asta era dorința.”
Chestionat asupra formulei de vot, Gheorghe Sârbu a nuanțat între preferința personală și fezabilitatea juridică: „Personal, și aici e doar opinie personală. Eu nu cred că ar trebui… nici reduși… votul uninominal, da, asta cred că este corect. De fapt, cred că este nevoie de un vot mult mai complex, cum au olandezii, pe liste naționale deschise, preferențiale… dar trecând peste preferințele mele… practic uninominalul este soluția pentru noi, dar trebuie să schimbăm Constituția pentru asta, că n-o să putem să facem uninominal așa, una, două.”
În aceeași linie, a cerut seriozitate tehnică în redactarea proiectelor: „Scopul meu este… când îmi prezinți ceva… e una să am principiul agreat — ok, facem 300 — dar hai să punem pe hârtie și, când pe hârtie mai încurcăm numere, mai încurcăm cuvinte, deja trebuie să discutăm. Nu putem să acceptăm orice ne dați.” El a subliniat, din nou, la „Politicos Nepoliticos” cu Sorin Manea că PSD nu blochează reforme, dar „nu o să înghițim nimic”.
Mesajul său rămâne unul de prudență politico-instituțională: „Da, este puțin neclar tot contextul public al acestei conversații… logica a fost: haideți să reducem cheltuielile. Ori discuția despre parlamentari n-are niciun impact… și atunci te întrebi de ce.” Gheorghe Sârbu leagă orice modificare substanțială de o revizuire constituțională: „Trebuie să schimbăm Constituția pentru asta.”
Context
Deși referendumul din 2009, inițiat de președintele de atunci Traian Băsescu, a validat dorința majorității românilor pentru un Parlament unicameral cu maximum 300 de membri, rezultatul său a rămas fără consecințe juridice. Parlamentul nu a modificat Constituția și nici legile electorale care să transpună în practică această opțiune. De atunci, subiectul revine recurent, mai ales în perioade electorale, fiind folosit de diverse formațiuni politice ca semnal populist de moralizare a clasei politice și de reducere a „risipei bugetare”.
În realitate, cheltuielile generate de funcționarea legislativului reprezintă o fracțiune infimă din bugetul de stat — sub 0,1% — iar numărul de parlamentari este corelat demografic și constituțional cu numărul de cetățeni și cu principiul reprezentării proporționale. România are în prezent 466 de aleși — 330 de deputați și 136 de senatori — un raport apropiat de media europeană (1 parlamentar la circa 40.000 de cetățeni).
Ideea reducerii la 300 este, deci, mai degrabă un simbol politic al reformei și eficienței, decât o măsură cu impact fiscal semnificativ. Totuși, o astfel de reducere ar presupune revizuirea Constituției, adaptarea legii electorale, redimensionarea circumscripțiilor și recalibrarea ponderii votului diasporei. În absența unei voințe politice consistente, referendumul rămâne un reper moral, nu unul normativ.
De asemenea, discuția despre votul uninominal are rădăcini în tentativa din 2008 de a aduce o legătură mai strânsă între alegător și ales. Experiența acelui sistem a generat rezultate contradictorii: o fragmentare a reprezentării și dificultăți administrative. De aceea, sistemul a fost abandonat, iar România a revenit la votul pe liste proporționale.
Impact
O reducere reală la 300 de parlamentari ar avea multiple consecințe: politice, instituționale și teritoriale. În primul rând, ar avantaja partidele mari, capabile să concentreze voturi, în detrimentul celor mici sau regionale, reducând pluralismul parlamentar. Ar diminua, de asemenea, numărul de circumscripții și implicit posibilitatea de reprezentare pentru comunitățile locale mai mici sau pentru diaspora.
Pe termen mediu, un asemenea scenariu ar forța o reașezare a sistemului politic, posibil în direcția bipartidismului. În plan simbolic, ar putea crește încrederea publicului într-un legislativ mai „suplu” și mai vizibil, dar dacă reforma nu ar fi însoțită de transparență și eficiență reală, încrederea ar putea fi rapid erodată.
În lipsa unei revizuiri constituționale clare și a unei legi electorale adaptate, aplicarea ar fi imposibilă înainte de 2028 — așa cum a subliniat Sârbu. Până atunci, tema va continua să fie exploatată în discursul politic, deși efectele bugetare sau instituționale sunt marginale. Ceea ce ar schimba cu adevărat percepția publică ar fi nu doar numărul, ci calitatea parlamentarilor, un subiect pe care actorii politici evită să-l abordeze în profunzime.
Articolul PSD susține 300 de parlamentari, dar cere uninominal: ce urmează? apare prima dată în Snews.ro.