Declarațiile recente ale președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care a cerut sprijin total din partea Occidentului, au fost analizate de jurnalistul Mihai Rusu în emisiunea Sens Național cu Sorin Manea. În opinia sa, Zelenski încearcă să „sensibilizeze” Europa, iar semnalele transmise din capitalele occidentale arată o schimbare majoră de atitudine: Occidentul înțelege în sfârșit gravitatea situației.
„Declarațiile președintelui ucrainean sunt reale, bineînțeles. Dar el vrea să sensibilizeze, dacă mai poate sensibiliza, pe occidentali”, a spus Mihai Rusu, explicând că mesajele de la Kiev vin într-un moment de tensiune maximă în capitalele europene.
Jurnalistul a relatat că mai mulți oficiali germani s-au aflat recent la Kiev, inclusiv ministra economiei federale, care a fost nevoită să se adăpostească într-un buncăr în timpul unui atac aerian. „A fost ministra afacerilor economice, a fost și a văzut. Ba din contră, a trebuit chiar să intre într-un buncăr, pentru că în timp ce vizita Kievul a fost un atac aerian”, a povestit Mihai Rusu la Sens TV.
El a subliniat că Berlinul și toate cele 16 landuri germane sunt perfect conștiente de gravitatea situației. „Sunt asociații germane pentru ajutor umanitar în Ucraina care trăiesc acolo și împart aceste ajutoare populației. Situația este foarte clară la Berlin, tot cabinetul german și toate landurile cunosc care este situația”, a explicat Mihai Rusu.
Consecințele acestui climat tensionat se resimt deja în Germania, unde ministrul apărării a propus o creștere semnificativă a efectivelor armatei. „Din acest motiv, ministrul Apărării federale face apel ca noile încorporări să ajungă până la 460.000 de militari germani, ceea ce e o sumă colosală. Și aici sunt mari proteste ale organizațiilor studențești, școlare și așa mai departe: de ce să fim obligați să fim încorporați pentru a fi trimiși în Ucraina?”, a spus jurnalistul.
În același timp, alte capitale europene își consolidează apărarea. „Paris, Londra și Bruxelles sunt deja de mult în alarmă. Scandinavii și-au luat și ei măsurile respective. Polonezii sunt ajutați de americani, balticii sunt ajutați de nemți și de alte efective NATO. Deci toată lumea s-a trezit la realitate”, a explicat Mihai Rusu, subliniind că asistăm la o reconfigurare a securității europene.
Totuși, jurnalistul atrage atenția că, în timp ce Occidentul se mobilizează, există în continuare „cârtițe kaghebiste” care slăbesc coeziunea europeană. „Întrebarea este ce se întâmplă cu cele două cârtițe kaghebiste – Ungaria și o parte din Slovacia. Pentru că și în Ungaria 50% sunt acum anti-Orbán, iar în Cehia și Slovacia este tot cam 50-50. Nu putem spune că toată Cehia sau toată Slovacia sunt pro-Putin, dar există o tendință clară spre Moscova”, a spus Mihai Rusu, analizând tensiunile interne din Europa Centrală.
El a precizat că, deși anumite guverne manifestă simpatii față de Rusia, industria militară occidentală acționează în sensul opus – accelerând producția de armament și consolidând parteneriatele în estul Europei. „Industria militară occidentală, care e foarte puternică, este acum în stare de alarmă. Uitați ce face domnul Herr Papperger, șeful Rheinmetall – se duce prin toate statele, în Bulgaria, în România, și a încheiat contracte pentru construcția de fabrici și armamente la fața locului. Planurile sunt clare și urgente. Din 2026, maxim 2027, vor produce armament și proiectile”, a detaliat Mihai Rusu în cadrul emisiunii Sens Național cu Sorin Manea.
Jurnalistul a încheiat cu o reflecție dureroasă: chiar dacă Europa s-a trezit, Ucraina continuă să plătească un preț imens. „Din acest punct de vedere, nu ne facem griji. Ne facem griji câți oameni ucraineni mor până atunci”, a spus Mihai Rusu, concluzionând că reacția întârziată a Occidentului nu poate șterge tragedia umană deja produsă.
După aproape patru ani de război, Ucraina continuă să reziste sub bombardamente constante. Atacurile asupra rețelelor energetice au provocat pene de curent masive la Kiev și în marile orașe. În paralel, Europa își sporește investițiile în apărare, Germania anunțând o creștere semnificativă a efectivelor armatei, iar companii precum Rheinmetall extinzând producția de armament în Europa de Est. În același timp, diviziunile politice din Ungaria și Slovacia alimentează dezbateri privind loialitatea față de NATO și Uniunea Europeană.
Analiza lui Mihai Rusu surprinde o realitate paradoxală: Europa se înarmează și își consolidează frontul de apărare, dar reacționează lent în fața tragediei umane din Ucraina. În timp ce Kievul cere mai mult sprijin, Occidentul se confruntă cu propriile tensiuni interne și cu o opinie publică tot mai reticentă. Războiul pare să fi trezit continentul dintr-un somn strategic, dar prețul acestei treziri se măsoară, zilnic, în vieți pierdute pe frontul ucrainean.
Articolul Europa se înarmează după noile atacuri din Ucraina. Analiza lui Mihai Rusu apare prima dată în Snews.ro.