Kremlinul pregătește un nou pachet de măsuri economice dure, menite să acopere un deficit bugetar record estimat la aproape 5,8 trilioane de ruble în 2025. Potrivit analistului economic Cezar Corâci, invitat în emisiunea Sens Național cu Sorin Manea, Rusia se confruntă cu efectele directe ale războiului din Ucraina: inflație ridicată, stagnare economică și presiuni fiscale care vor lovi în plin populația.
Autoritățile ruse pregătesc cea de-a noua rundă de măsuri fiscale restrictive, pe fondul unui deficit bugetar istoric. Conform informațiilor transmise de serviciul de informații externe al Ucrainei, citat de Ukrinform, Moscova intenționează să majoreze impozitele, să reducă programele sociale și să mute responsabilitatea asupra guvernatorilor regionali, care ar putea fi transformați în țapi ispășitori pentru nemulțumirile publice.
Invitat în emisiunea Sens Național cu Sorin Manea, analistul economic Cezar Corâci a explicat mecanismele și consecințele acestor măsuri.
„Deficit bugetar înseamnă că cheltuiești mai mult decât produci, și acea diferență de bani – atât la nivel individual, cât și la nivelul unei economii naționale – trebuie compensată într-un anumit mod. Modul normal de compensare a deficitului bugetar este prin împrumuturi sau prin creștere economică”, a spus Cezar Corâci la Sens TV.
Analistul a comparat situația actuală a Rusiei cu regulile fiscale europene, menționând că un deficit de 2,5% din PIB ar fi sustenabil doar dacă ar exista o creștere economică reală. „Deficitul de 5,8 trilioane de ruble înseamnă cam 2,5% din PIB. N-ar fi un deficit foarte mare, ar putea deveni chiar acceptabil în spațiul Uniunii Europene. Dar dacă ne uităm la faptul că creșterea economică a fost numai de 0,4% – și s-ar putea să fie chiar mai mică – asta înseamnă că deficitul nu e sustenabil. Nu există creștere care să-l acopere”, a explicat Cezar Corâci.
El a arătat că, în lipsa posibilității de a se împrumuta avantajos pe piețele internaționale, Rusia va apela la măsuri interne: „Împrumuturile nu prea sunt o opțiune pentru Rusia, pentru că ar obține dobânzi foarte proaste, mai mari decât România, din cauza războiului. A doua cale este aceea de a crește taxele și impozitele, ceea ce constituie o politică prociclică. Asta înseamnă că, aproape sigur, vor crește TVA-ul și alte impozite, dar asta nu garantează venituri bugetare mai mari, ci mai degrabă o reducere a consumului”, a detaliat Cezar Corâci, în emisiunea Sens Național cu Sorin Manea.
Potrivit lui, această politică riscă să afecteze direct nivelul de trai al populației, deja lovită de inflație și lipsuri. „Ne găsim în fața unei inflații de 8%, iar o creștere a TVA-ului va face ca inflația să crească. Cetățenii ruși vor simți tot mai aproape, pe propria piele, efectele acestui dezechilibru. Poate nu atât războiul, cât scăderea puterii de cumpărare, cozi mai lungi la benzinării, pene de curent, lipsă de căldură. Toate acestea contează enorm pentru populație”, a spus Cezar Corâci.
Analistul a explicat și că inflația, combinată cu stagnarea economică, va duce la o erodare lentă a așa-numitului „contract social” între regim și cetățeni: „Multă vreme, în Rusia a funcționat principiul ‘noi vă dăm stabilitate, voi nu protestați’. Acum se schimbă formula: ‘susțineți regimul și plătiți mai mult’. Iar asta, pe termen scurt și mediu, va avea efecte vizibile”, a concluzionat Cezar Corâci.
Potrivit estimărilor FMI, economia Rusiei se află într-o perioadă de stagnare, cu o creștere anuală sub 1% și o inflație oficială în jur de 8%. Costurile tot mai mari ale războiului din Ucraina și sancțiunile internaționale au slăbit bugetul federal, determinând Kremlinul să apeleze la măsuri fiscale dure și la reducerea programelor sociale. Deficitul bugetar de 5,8 trilioane de ruble reprezintă una dintre cele mai mari dezechilibre financiare din istoria recentă a Federației Ruse.
Măsurile anunțate riscă să provoace o nemulțumire crescândă în rândul populației și al micilor antreprenori, deja afectați de scumpiri și de scăderea consumului intern. Creșterea TVA-ului și limitarea facilităților fiscale vor alimenta inflația, în timp ce reducerea programelor sociale va adânci inegalitățile. Pe termen mediu, această „strângere a curelei” ar putea submina chiar baza de sprijin a regimului lui Vladimir Putin, forțând Kremlinul să se confrunte cu un val nou de tensiuni economice și sociale interne.
Articolul Rusia intră în „strânsoarea fiscală”: taxe mai mari, tăieri sociale și un deficit uriaș de 5,8 trilioane de ruble apare prima dată în Snews.ro.