Gheorghe Sârbu propune alegeri în două tururi pentru Capitală și sugerează o discuție de fond despre rolul și legitimitatea Curții Constituționale. În emisiunea „Politicos Nepoliticos” cu Sorin Manea, la Sens TV, el explică de ce legitimitatea „matematică” nu se suprapune mereu cu cea „simțită” de alegători.
Dinspre arhitectura Parlamentului, discuția a coborât în terenul electoral local. Gheorghe Sârbu a pus pe masă un compromis în platoul emisiunii „Politicos Nepoliticos” cu Sorin Manea: „Pentru București, pentru că este atât de mare și pentru că are impact electoral asupra alegerilor naționale… ar trebui să avem alegeri în două tururi la București. Nu în alte locuri.”
A clarificat că nu exprimă o poziție oficială a partidului, dar nici nu există opoziție de principiu: „Noi, ca partid, nu suntem împotriva noțiunii… nu ne opunem, dar spunem așa: n-o să înghițim nimic. E una să am principiul agreat — ok, facem alegeri în două tururi — dar hai să punem pe hârtie, și când pe hârtie mai încurcăm numere, mai încurcăm cuvinte, deja trebuie să discutăm.”
S-a discutat, tot la Sens TV, și despre efectele unui singur tur, inclusiv „aberațiile statistice” din comunele mici sau rezultatele strânse în marile orașe: „Sunt foarte puține voturi, se distribuie și ies oameni care au un număr foarte mic de voturi… La mine în comună s-a câștigat la 30 de voturi, de exemplu.” În aceeași logică, Gheorghe Sârbu a notat că „mecanismul first past the post… este un mecanism care dă robustețe mare… Britanicii, de exemplu.” Dar a adăugat că legitimitatea are două fețe: „La nivel calitativ… este mult mai legitim cineva care a fost ales în două tururi… Numai că legitimitatea este și o chestie care se poate calcula cantitativ… cu prezențe la 30–40%… înseamnă încă 1–2% din oameni… și deci mult mai legitim nu este.”
A sugerat și soluții „din pix” pentru sporirea legitimității în lipsa turului doi: „Se putea rezolva… să ia jumătate plus unu din numărul celor prezenți. Era foarte simplu. Sau 40% din prezenți… să nu mai facem un al doilea tur.” Totuși, pentru București, vede sensul revenirii la două tururi: „Pentru București ar putea să aibă sens… are impact electoral asupra alegerilor naționale… peste 30% din PIB se produce aici.”
În paralel, Gheorghe Sârbu a deschis un capitol delicat: Curtea Constituțională. „Poate rediscutăm și CCR-ul, dacă e bine să fie atât de politizat. Sunt multe lucruri pe care ar trebui să le discutăm”, spune liderul TSD în cadrul emisiunii „Politicos Nepoliticos” cu Sorin Manea. El a recurs la comparații academice: „În toate țările Curtea Constituțională… majoritatea nu este nici parte din puterea judecătorească și nici nu este un organism politic, ci ea trebuie să reprezinte voința poporului… are și o putere oarecum de reglementare.” De aici, o propunere îndrăzneață: „Zic să-i alegem… sunt țări în care se întâmplă așa… pentru că… să statuăm faptul că sunt niște oameni politici acolo… chiar dacă pot să aibă un background puțin mai sofisticat.”
În cheie practică, Gheorghe Sârbu a apăsat din nou pe nevoia de texte legislative clare, inclusiv când se discută despre atribuțiile primarului general sau redistribuirea bugetelor: „Președintele Grindeanu a și zis că el susține inclusiv referendumul… pentru creșterea puterii primarului general… dar când pe hârtie mai încurcăm numere, mai încurcăm cuvinte… trebuie să discutăm.” Ideea centrală, reluată la „Politicos Nepoliticos” cu Sorin Manea, este că reforma electorală nu poate fi doar semnal politic, ci trebuie să stea pe o arhitectură coerentă și verificată.
În dialogul despre comună, sat și „dramatizări jurnalistice”, Gheorghe Sârbu a surprins în platoul Sens TV esența dilemei: „E mult mai legitim cineva care a fost ales în două tururi… dar dacă mai iei câteva procente în plus la o prezență de 30–40%, mult mai legitim nu este.” În același timp, a recunoscut că în alegeri locale se joacă deseori la diferențe minuscule, iar „varianta asta este exclusă din start printr-un joc politic” atunci când regulile nu permit selecția reală a „primilor doi” pentru un al doilea tur.
Context
Discuția privind alegerea primarilor în două tururi este una dintre cele mai longevive și recurente teme electorale din România post-2008. Până la acel moment, primarii erau aleși în două tururi, ceea ce asigura o majoritate clară și o legitimitate incontestabilă. În 2011, Guvernul Boc a introdus regula alegerii într-un singur tur, motivând reducerea costurilor și simplificarea procesului electoral. Măsura a fost contestată de opoziție și de o parte a societății civile, care au considerat că primarii aleși într-un singur tur pot ajunge la conducerea localităților cu susținerea a mai puțin de o treime din alegători.
Această regulă a produs, de-a lungul timpului, situații paradoxale: în localități mari, primarii au câștigat cu 30–35% din voturi, în condițiile în care prezența la urne a fost sub 40%. Practic, un edil poate guverna patru ani cu sprijinul real a doar 10–15% din populația totală. În orașe mari precum București, Brașov, Cluj sau Timișoara, fragmentarea votului a amplificat aceste efecte.
În paralel, Curtea Constituțională (CCR) a devenit un actor-cheie al scenei politice. Deși formal este o instituție independentă, rolul său a fost constant interpretat în cheie politică, dat fiind că majoritatea judecătorilor sunt numiți de partide. De aici și percepția că deciziile sale, de la validarea referendumurilor până la interpretările constituționale, reflectă adesea echilibrul politic, nu doar litera legii.
Impact
Dacă România ar reveni la sistemul în două tururi, efectele ar fi multiple. În primul rând, ar spori legitimitatea politică a primarilor, obligând candidații să formeze alianțe și să obțină o majoritate reală. În același timp, ar crește costurile logistice și ar complica calendarul electoral, mai ales în localitățile mici. Totuși, în marile orașe, unde pluralismul politic e ridicat, un al doilea tur ar putea aduce stabilitate și reprezentativitate mai mare.
Pentru București, impactul ar fi semnificativ. Capitala concentrează peste 30% din PIB-ul național și are o influență directă asupra percepției internaționale a României. O legitimitate electorală clară a primarului general ar consolida credibilitatea administrativă și ar evita blocajele generate de consilii fragmentate.
În ceea ce privește Curtea Constituțională, o reformă în sensul creșterii transparenței sau chiar al unei forme de alegere publică ar modifica profund arhitectura puterilor în stat. Pe de o parte, ar conferi o validare democratică suplimentară, dar, pe de altă parte, ar expune Curtea la presiuni politice și electorale directe. O astfel de discuție, așa cum sugerează Sârbu, trebuie purtată cu luciditate, nu sub presiunea emoției politice.
Într-un context global în care încrederea în instituțiile reprezentative scade, iar polarizarea politică crește, apelul la o „reparație morală” în sistemul electoral și la o Curte mai responsabilă în fața cetățeanului este o temă cu rezonanță. Chiar dacă propunerile nu se vor concretiza imediat, simplul fapt că vin din interiorul unei formațiuni mari precum PSD arată că ideea reformei democratice nu mai aparține exclusiv opoziției sau societății civile.
Articolul „Nu ne opunem, dar vrem claritate”: Social democratul Gheorghe Sârbu despre două tururi și CCR apare prima dată în Snews.ro.