Deși Kremlinul susține că dorește încetarea cât mai rapidă a războiului din Ucraina, purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a recunoscut că negocierile sunt blocate și că Rusia ar prefera o soluție „politică și diplomatică”, însă doar în propriile condiții. Analistul economic Cezar Corâci a explicat, în emisiunea Sens Național cu Sorin Manea, că această „disponibilitate la pace” este mai degrabă un joc de imagine, menit să ofere Rusiei un avantaj strategic și teritorial.
Kremlinul a transmis, prin vocea lui Dmitri Peskov, că își dorește „încetarea cât mai curând” a războiului din Ucraina, însă susține că eforturile de pace sunt blocate „nu din vina Rusiei”. Peskov a declarat, potrivit Reuters, că Moscova „ar prefera o soluție politică și diplomatică”, dar că „negocierile sunt în pauză din cauza Kievului”.
Invitat în emisiunea Sens Național cu Sorin Manea, analistul economic Cezar Corâci a analizat contextul acestor declarații, subliniind că așa-numita „deschidere spre pace” a Rusiei este, în realitate, o formă de manipulare politică.
„Povestea cu dispusă la a face pace e, haideți să zicem, oarecum un sofism, pentru că, pe de o parte, este evident că Rusia își dorește pacea, da, în condițiile ei. Adică dacă i se acceptă cel puțin temporar obținerea inclusiv a teritoriilor pe care nu le-a câștigat încă prin luptă. Sunt convins că Putin ar fi de acord ca temporar să semneze un acord, un acord de pace”, a afirmat Cezar Corâci la Sens TV.
Analistul a explicat că, în spatele discursului diplomatic al Kremlinului, se ascunde o strategie de uzură menită să prelungească conflictul și să mențină presiunea psihologică asupra Ucrainei și aliaților săi occidentali. „Acest joc care continuă mă face să fiu poate mai puțin optimist decât acum câteva săptămâni. Mi-e clar că am intrat într-un război de uzură, în care situația de pe front, tragică pentru că mor zilnic mii de oameni, atât de o parte, cât și de cealaltă, este mai puțin importantă decât elementele psihologice”, a adăugat Cezar Corâci.
Tot el a atras atenția asupra intensificării atacurilor cu drone asupra teritoriului ucrainean și asupra incidentelor repetate din proximitatea României: „Aș menționa în primul rând atacurile cu drone, care e clar că nu sunt de data asta neintenționate. Azi-noapte a căzut o dronă în România. Toate aceste lucruri vor să creeze o stare de intimidare și să lase sentimentul că Rusia este mai puternică decât este”, a subliniat Cezar Corâci, în cadrul emisiunii Sens Național cu Sorin Manea.
În opinia sa, scopul real al Kremlinului nu este acela de a obține o pace justă, ci de a proiecta imaginea unei Rusii invincibile. „Dacă ar fi fost așa de puternică cât vrea să pară, ar fi ocupat de mult acele zone din Ucraina în care se duc încă lupte”, a explicat Cezar Corâci.
De asemenea, analistul a adus în discuție rolul fostului președinte american Donald Trump în tentativele de negociere: „Aceste semnale de ‘hai să venim la negocieri’, dar avem grijă să nu ne ținem de cuvânt, lucru care se pare că, cu președintele Trump, nu prea merge. Dânsul fiind mai mult un om de afaceri, mai direct – așa, am bătut palma, nu te-ai ținut de cuvânt, nu mai ești interlocutor”, a afirmat Cezar Corâci.
El a adăugat că tentativele de mediere au fost „cel puțin amânate”, dacă nu chiar blocate complet: „Acesta fiind și motivul pentru care, din câte am înțeles, s-au amânat cel puțin întâlnirea bilaterală sau trilaterală, eventual și cu participarea președintelui Zelensky, între cei doi lideri de talie mondială”, a spus Cezar Corâci, referindu-se la Vladimir Putin și Donald Trump.
În concluzie, analistul economic consideră că impasul actual al conflictului este rezultatul unei stagnări totale, atât pe front, cât și pe plan diplomatic. „Situația este într-adevăr complicată și pare că de câteva luni ne aflăm într-un moment al stagnării totale. Nu am văzut niciun fel de progrese reale, nici demersuri foarte hotărâte în direcția încheierii unui armistițiu și a realizării păcii”, a conchis Cezar Corâci.
După aproape patru ani de război, Rusia controlează aproximativ 19% din teritoriul Ucrainei, concentrându-și ofensiva pe orașele Pokrovsk și Kupiansk. În pofida eforturilor diplomatice anunțate de diverse state, Kievul și Moscova nu au mai avut negocieri directe de pace din primăvara anului 2022. Volodimir Zelensky refuză orice discuție cât timp trupele ruse ocupă teritorii ucrainene, iar Kremlinul insistă că nu va renunța la „noile regiuni” anexate.
Retorica ambiguă a Kremlinului privind dorința de pace contribuie la prelungirea conflictului și la menținerea incertitudinii internaționale. Declarațiile lui Dmitri Peskov și tentativele eșuate de mediere indică o strategie de propagandă menită să slăbească sprijinul occidental pentru Ucraina, în timp ce situația de pe front rămâne blocată într-un război de uzură cu pierderi umane masive.
Articolul Kremlinul vrea pace doar pe hârtie: realitatea de pe front rămâne sângeroasă apare prima dată în Snews.ro.