Oreste Teodorescu a analizat virajul economic al Germaniei, care caută să-și refacă relațiile cu Beijingul după ani de tensiuni comerciale. Potrivit declarațiilor jurnalistului din emisiunea „News Podcast” cu Sorin și Oreste, „nemții au fost artizanii propriei dependențe” de China, pierzând controlul asupra lanțurilor de aprovizionare din cauza unei politici energetice greșite și a lipsei de viziune industrială.
Comentând ultimele declarații ale ministrului german al economiei, care a vorbit despre „reevaluarea cooperării cu China”, Oreste Teodorescu a explicat la Sens TV cauzele reale ale acestei repoziționări: „Nemții făceau afaceri foarte bune cu chinezii până când chinezii le-au tras clapa și nu le-au mai furnizat în materie de minereuri și minerale rare și de cipuri ce aveau nevoie în industria auto. Chinezii au avut un interes clar de a penetra piața europeană și de a subjuga toți marii jucători clasici care nu investiseră suficient în tehnologia electrică. I-au lovit acolo unde îi durea cel mai tare.”
Jurnalistul a arătat în cadrul „News Podcast” cu Sorin și Oreste că pierderea accesului la materiile prime critice a fost o consecință directă a dependenței tehnologice create de Berlin însuși: „Chinezii au zis: ‘Cine e concurentul nostru numărul unu pe care trebuie să-l încurcăm economic? Germania. Și atunci de ce au nevoie nemții ca să ne încurce? Păi, au nevoie de ceea ce noi putem să le furnizăm, adică cipuri electrice, minerale rare, minereuri rare, metale prețioase, pământul rare, ca ei să poată să țină pasul cu noua tehnologie.` Și atunci chinezii într-un gest pe care nemții nu l-au înțeles foarte clar, le-au cam tăiat din din liniile astea de export și atunce Germania n-a mai ținut pasul. Dovada foarte clară este că astăzi pe piața auto Germania e al șaselea, al șaptelea jucător. Sunt niște chinezi cu mult înainte chiar pe piața Germaniei de mașini electrice și atunci nemții vor cumva să se reîntoarcă la o mai bună colaborare cu Beijingul”
Oreste a subliniat și paradoxul istoric al situației: „Germania, care a fost mereu simbolul eficienței industriale, a ajuns să depindă de deciziile Partidului Comunist Chinez. Este un paradox uriaș. În loc să investească în autonomie tehnologică, s-au lăsat ademeniți de mirajul profitului ieftin.”
Context
După impunerea tarifelor comerciale de către administrația Trump și accentuarea competiției industriale, relațiile dintre Germania și China s-au deteriorat vizibil. Beijingul a restricționat exportul de pământuri rare și cipuri esențiale pentru industria auto germană, în timp ce Berlinul a criticat lipsa de reciprocitate a pieței chineze.
Totuși, dependența structurală rămâne profundă: China este principalul partener comercial al Germaniei, cu un volum anual de schimburi de peste 250 miliarde de euro.
Pentru marile companii auto precum Volkswagen, BMW sau Mercedes, piața chineză asigură între 35% și 45% din vânzările globale.
În 2025, guvernul Scholz pregătește o strategie de „reechilibrare” a relațiilor cu Asia, care urmărește reducerea riscurilor fără ruperea completă de Beijing — o abordare pe care Berlinul o numește „de-risking, not decoupling”.
Impact
Reevaluarea relațiilor germano-chineze este o decizie cu impact global. Pe termen scurt, Berlinul vrea să repornească fluxurile comerciale blocate, însă pe termen lung riscă să se adâncească într-o dependență strategică față de Beijing.
Pentru Uniunea Europeană, acest joc dublu creează tensiuni interne: Franța și Olanda cer o poziție mai dură față de China, în timp ce Germania preferă o relație pragmatică.
Pe fondul războiului din Ucraina și al reconfigurării lanțurilor energetice, Germania nu își poate permite o ruptură totală de China, dar nici o subordonare totală.
Articolul Germania, captivă în capcana tehnologică a Chinei apare prima dată în Snews.ro.