Legea dării în plată, una dintre cele mai controversate inițiative legislative din ultimul deceniu, s-a născut dintr-o poveste reală care l-a marcat profund pe senatorul Daniel Cătălin Zamfir. Invitat în podcastul realizat de Timotei Onoriu, liderul senatorilor PSD a relatat pas cu pas cum o întâmplare aparent banală, o femeie care și-a pierdut casa pentru un frigider cumpărat în rate, a declanșat o luptă uriașă cu sistemul bancar, cu instituțiile statului și cu presiunile venite din afara țării.
Senatorul Daniel Zamfir a povestit în cadrul podcastului lui Timotei Onoriu că momentul de cotitură a venit la începutul primului său mandat parlamentar, în 2012: „E foarte interesant subiectul. Eram undeva la începutul primului meu mandat, în 2012, când intrasem în Parlament pe USL, atunci pe o mare speranță a oamenilor. Și la vreun an de zile, într-o discuție cu un prieten, mi-a povestit că secretara lui își va pierde casa pentru că și-a făcut un credit cu buletinul.”
Inițial, Daniel Zamfir nu a crezut povestea: „Am zis: ‘E imposibil! Orice om se gândește, cum poți să-ți pierzi o casă dacă nu pui garanție, dacă nu o ipotechezi?’ I-am spus: ‘Vezi de treabă, verifică pe secretara ta că n-avea cum să-și piardă casa dacă nu punea gaj.’” Dar după două zile, prietenul s-a întors cu vești șocante. „Vine ăsta la două zile la mine și spune: ‘Domnule, nu e așa. Vezi că biata femeie și-a luat credit cu buletinul să-și cumpere o combină frigorifică și s-a trezit că i se execută casa.’”
Momentul l-a revoltat profund. „Incredibil. Fără să mai stau să mă gândesc, am zis: ‘Domnule, cum, Doamne iartă-mă, permite legea așa ceva?’” În acel moment a decis să afle cum este posibil ca o persoană să-și piardă locuința pentru un credit de consum.
Daniel Zamfir l-a contactat pe avocatul și profesorul universitar Gheorghe Piperea, care i-a explicat lacunele din legislație. „Între timp l-am cunoscut pe profesorul Piperea, care, știți bine, e un reputat profesor universitar și avocat pe comercial, și care avusese un succes cu privire la creditele cu dobânzi abuzive. Am vorbit cu el și mi-a spus: ‘Da, domnule, e adevărat.’ I-am zis: ‘Cum adică poți să-mi iei casa dacă eu n-o ipotechez?’ ‘Da, domnule,’ mi-a spus el, ‘că există un articol din Codul Civil care permite băncilor și recuperatorilor să se îndrepte către alte bunuri și venituri, chiar dacă tu nu le-ai ipotecat.’”
Din acel moment, povestea s-a transformat într-o luptă. Daniel Zamfir a început să discute cu colegii din Parlament și să strângă sprijin pentru o lege care să împiedice astfel de situații. „Am plecat împreună, am pus ideea în operă. Dumnealui n-avea nicio treabă atunci cu Parlamentul, iar eu eram la început de drum. Am pornit cu această idee și m-am dus pe la fiecare parlamentar să le propun această chestiune. Le-am spus: dacă faci un credit la bancă și ipotechezi ceva, e normal ca banca să se îndrepte doar către ce a fost ipotecat, nu către altceva. Era o chestiune de bun-simț economic.”
Odată depusă inițiativa legislativă, a început confruntarea cu instituțiile de forță: „Am plecat la această luptă, care a stârnit toată suflarea planetei împotriva legii dării în plată. Au fost președintele României Klaus Iohannis, guvernatorul BNR Mugur Isărescu, care spunea: ‘Dacă această lege intră în vigoare, se vor prăbuși patru bănci din România.’ Eu am zis: ‘Dar de ce? Tu, bancă, când ai stabilit să-mi dai un credit, ai făcut evaluarea bunului ipotecat cu evaluatorul tău, care a avut grijă să o facă în favoarea ta, nu a consumatorului. Cu acea evaluare ai dat un credit de 60-70% din valoarea ipotecii. Deci aveai marjă suficientă.’”
El a explicat în podcastul lui Timotei Onoriu că reacțiile exagerate ale băncilor și BNR au fost nejustificate, în condițiile în care instituțiile financiare aveau deja garanții solide. În acea perioadă, mii de români ajunseseră la limita disperării din cauza creditelor în franci elvețieni. „Ajunseseră oameni cu credite în franci elvețieni la disperare, pentru că acel produs a fost un produs înșelător. Însăși Comisia Parlamentului European a adoptat o rezoluție, în 8 octombrie 2014, prin care a stabilit că aceste credite în franc elvețian și yeni japonezi au fost produse financiare înșelătoare.”
Senatorul a reamintit că sute de familii au fost ruinate de aceste produse financiare: „Erau oameni care au muncit o viață, au plătit un avans de 25%, au plătit 10-12 ani de rate, și din cauza crizei n-au mai putut continua. Au fost mii de cazuri în care oamenii s-au trezit că mai au de plătit mai mult decât împrumutaseră. Au fost zeci de oameni care s-au sinucis. Știți asta?”
Pentru a demonstra dimensiunea tragediei, Daniel Zamfir a prezentat în Parlament un film cu cazurile dramatice ale celor care și-au pierdut viața din cauza datoriilor: „Mă acuzau băncile că n-am studiu de impact. Am zis: ‘N-am studiu de impact, nici nu-mi trebuie. Am studiu de oportunitate.’ Și am venit cu un filmuleț de opt minute la comisia juridică, cu 64 de cazuri de sinucideri. Când au văzut imaginile, s-a făcut liniște. Nimeni n-a mai zis nimic. Unanimitate la vot.”
Daniel Zamfir a mărturisit că acela a fost momentul cel mai emoționant din întreaga sa carieră politică. „A fost cel mai fericit moment din viața mea profesională. Au fost mii de mesaje, oameni care mi-au scris cu acatiste, care îmi spuneau că se roagă pentru mine. În România, sentimentul de a avea o casă e fabulos. Când îi iei omului casa, îl nenorocești.”
Senatorul a vorbit în cadrul podcastului lui Timotei Onoriu și despre prețul politic al acestei lupte. „Când am făcut legea eram la PNL. Mi-au spus: ‘Retrage legea, că e de stânga, iar noi suntem de dreapta.’ I-am zis lui Orban: ‘Dreptatea are culoare politică? Dreptatea e de stânga sau de dreapta?’ Mi-au spus: ‘Te dăm afară.’ Le-am zis: ‘Dați-mă afară.’ N-am retras legea și m-au dat afară. Dar n-am regretat niciodată.”
După ce a fost exclus din PNL, Daniel Zamfir a continuat lupta din Parlament alături de PSD, partidul care, spune el, i-a susținut inițiativa: „Astăzi sunt la PSD pentru că PSD m-a încurajat și a votat această lege. Eu cred că a face dreptate oamenilor e cel mai important lucru pe care un om politic trebuie să-l urmărească. Nu guvernez ca să apăr companii sau bănci. Guvernez ca să fac bine oamenilor.”
Context
Legea Dării în Plată, adoptată în 2016, permite debitorilor care nu își mai pot achita creditul ipotecar să predea locuința băncii și să fie eliberați de datorie. Actul normativ a apărut în contextul crizei creditelor în franci elvețieni, când mii de români au fost ruinați financiar. A fost contestată vehement de BNR, de sistemul bancar și de liderii politici ai vremii, dar a fost declarată constituțională de Curtea Constituțională, care a introdus și principiul „impreviziunii” în legislație.
Impact
Legea a salvat mii de familii de la executare silită și a schimbat definitiv modul în care băncile acordă credite. A fost un precedent european în protejarea consumatorilor, iar Daniel Cătălin Zamfir a devenit un simbol al luptei împotriva abuzurilor bancare. De la un caz izolat al unei femei simple care și-a pierdut casa pentru un frigider, s-a născut una dintre cele mai puternice legi sociale din România postdecembristă.
Articolul Cum a pornit Legea Dării în Plată dintr-o femeie care și-a pierdut casa pentru un frigider apare prima dată în Snews.ro.