Oreste Teodorescu a analizat planul Germaniei de reînarmare și provocările uriașe ale Berlinului în adaptarea la războiul modern. Jurnalismul afirmă la „News Podcast” cu Sorin și Oreste că „nemții sunt excepționali la tancuri, dar au pierdut ritmul la drone”, iar dilema lor e cum să refacă puterea militară fără să repete greșelile secolului XX.
În analiza sa de la Sens TV, Oreste Teodorescu a explicat cum Germania încearcă să treacă de la o cultură a vinovăției la o cultură a responsabilității, dar riscă să rămână blocată într-un model de război învechit. „Nemții au rămas foarte buni pe tancuri, dar războaiele moderne nu se mai poartă cu tancuri. Se poartă cu drone, cu tehnologie, cu informație(…) Germania a rămas pe Neckermann, adică pe revistele lor vechi, cum ar veni — pe televizorul cu diode, în timp ce lumea e deja pe smartphone Huawei sau iPhone.”
El a descris la „News Podcast” cu Sorin și Oreste situația ca pe o prăpastie între tradiția industrială germană și realitatea tehnologică globală: „Ei n-au fost preocupați de industria de război, că luau totul de la americani. Ei acuma sunt obligați cumva de noile condiții geopolitice să abordeze și această înarmare și creștere a contingentelor de la 800 la 2400, 2600 și de la tancurile lor Panther 1.2 la niște drone, la niște fâșnețe din astea care fac războiul modern pe care ei nemții nu le au.”
În opinia sa, impulsul acestei reînarmări a venit din partea Statelor Unite, mai ales în perioada Donald Trump: „Trump le-a spus foarte clar europenilor: ‘Descurcați-vă singuri, că noi avem alte obiective’. Americanii nu mai sunt hegemonul mondial de altădată, se uită spre Pacific și Orientul Mijlociu. Europa a rămas descoperită. Așa că Berlinul e forțat acum să devină scutul continentului.”
Oreste a remarcat că Germania se confruntă și cu o rezistență socială puternică față de ideea reînarmării. „Pe german nu l-a interesat până acum să investească masiv în propria armată. Pentru ei, armata e o rană veche, o amintire dureroasă. De asta zic: să-i scoți acum din confortul lor, din cafenele, din festivaluri și să-i bagi în cazarme e o nebunie politică. Nu se mai regăsesc în uniformă”, a explicat jurnalistul la Sens TV.
În viziunea lui, Berlinul se află prins între două extreme: trecutul care îi interzice să fie militar și prezentul care îi cere să devină scutul Europei: „De câte ori Germania a fost puternică militar, s-a întâmplat ceva rău. Dar dacă rămâne slabă, Europa nu are viitor. E o dilemă istorică pe care doar poporul german o poate rezolva.”
Jurnalistul a ironizat și modul în care europenii privesc militarizarea Germaniei la Sens TV: „Când s-a anunțat ideea armatei obligatorii, a fost isterie în Germania. Tinerii au zis că sunt trimiși carne de tun.”
Potrivit lui Oreste Teodorescu, ministrul Boris Pistorius încearcă să repoziționeze Germania ca motor al apărării colective, dar se lovește de birocrația europeană și de mentalitatea postbelică: „Domnul Pistorius își asumă acuma reînarmarea Germaniei și reașezarea Germaniei ca și coloană vertebrală a apărării Uniunii Europene în perspectiva unei confruntări sau a unui război. Și atunci e foarte complicat pe piața politică și în relația dintre chestiunea politică și perspectiva opiniei publice pe care și-o asumă domnul Pistorius.”
Context
După invazia Rusiei în Ucraina, Germania a fost forțată să-și regândească politica de apărare. Cancelarul Olaf Scholz a declarat în 2022 începutul unei „Zeitenwende” – o „schimbare de epocă” în care Germania își asumă rolul de lider militar al Europei.
Ministrul apărării, Boris Pistorius, a preluat conducerea unui sistem în criză: echipamente depășite, personal insuficient, baze militare subfinanțate și o opinie publică puternic pacifistă.
Programul său include reintroducerea parțială a serviciului militar, creșterea numărului de efective la peste 200.000 de soldați activi și investiții în drone, avioane de generația a cincea și infrastructură de apărare digitală.
Totuși, procesul este lent. Industria germană de apărare a fost de-militarizată timp de decenii, iar reconstrucția ei presupune formarea unei noi culturi strategice și industriale.
În același timp, Germania încearcă să gestioneze relația delicată cu vecinii din Uniunea Europeană, care privesc cu neîncredere revenirea Berlinului ca putere militară. În special Franța, Polonia și Italia doresc garanții că reînarmarea Germaniei va fi integrată în structura NATO, nu una paralelă cu aceasta.
Impact
Analiza lui Oreste Teodorescu reflectă tensiunile reale care traversează Europa: o criză de identitate strategică între dependența de Statele Unite și ambiția unei apărări comune europene.
Reînarmarea Germaniei poate fi motorul unei renașteri continentale, dar și sursa unor noi temeri. Pe plan economic, proiectul va impulsiona companiile germane din domeniul tehnologic, însă implică riscuri bugetare uriașe și o presiune socială crescândă.
Pentru Uniunea Europeană, transformarea Germaniei într-o „coloană vertebrală a apărării colective” înseamnă o mutare de centru: deciziile de securitate nu se vor mai lua doar la Washington, ci și la Berlin.
Articolul Germania se reînarmează: dilema unei națiuni vinovate || Oreste: „Nemții au rămas pe Neckermann, lumea e pe smartphone” apare prima dată în Snews.ro.