Berlinul pacifist devine lider de război – dilema morală a secolului XXI

Jurnalistul Oreste Teodorescu a analizat tranziția istorică prin care trece Germania, odată cu programul de reînarmare inițiat de ministrul apărării Boris Pistorius. Oreste spune într-o ediție a „News Podcast” cu Sorin și Oreste difuzată la Sens TV, că Berlinul se află „în fața celei mai mari dileme morale și strategice din istoria modernă: cum să redevină puternic fără a redeștepta demonii trecutului”.

Comentând declarațiile lui Boris Pistorius, ministrul apărării german, care a anunțat o investiție de peste 100 de miliarde de euro pentru modernizarea armatei, Oreste Teodorescu a subliniat paradoxul istoric cu care se confruntă Berlinul. „Noi trebuie să înțelegem în momentul de față prin ce frământări paradoxale trece Germania. Este țara care a cauzat două războaie mondiale în secolul trecut, dintr-o doctrină foarte militaristă. Și primul, și al doilea război mondial au fost generate de tentația Germaniei de a-și reface puterea imperială. După 1947, după Nurnberg și după toată tragedia nazistă, generații întregi de politicieni germani au devenit pacifiști și nu și-au mai dorit vreodată o revenire la principiile militariste care au creat acele monstruozități”, a spus acesta în cadrul emisiunii „News Podcast” cu Sorin și Oreste.

Jurnalistul a explicat că noul val de înarmare al Germaniei vine mai degrabă din nevoia de supraviețuire strategică, decât din ambiție expansionistă: „După ce Donald Trump le-a spus europenilor: ‘Descurcați-vă singuri, noi nu mai suntem hegemonul mondial’, Germania s-a trezit în fața unei realități: dacă Europa vrea să se apere, are nevoie de o coloană vertebrală militară. Iar acea coloană nu poate fi alta decât Berlinul.”

Oreste Teodorescu a remarcat la Sens TV credibilitatea și stilul pragmatic al ministrului Pistorius, văzut de mulți drept „noul Helmut Schmidt” al apărării germane: „Domnul Pistorius este un politician foarte credibil, un om simplu, eficient, care vorbește puțin și face mult. El și-a asumat reînarmarea Germaniei și reașezarea acesteia ca principală forță a apărării Uniunii Europene, într-un moment în care Statele Unite își mută atenția spre Pacific. Dar pentru un popor care, de optzeci de ani, a trăit cu oroarea războiului în ADN, e o provocare uriașă.”

Oreste Teodorescu a vorbit în cadrul aceleiași ediții „News Podcast” cu Sorin și Oreste și despre rezistența societății germane față de ideea revenirii la serviciul militar obligatoriu: „E foarte complicat. Nemții s-au obișnuit să trăiască liniștit, să meargă la festivaluri. Acum li se spune: ‘Vrem să vă băgăm din nou în cazarmă’. Mulți nu vor accepta ușor. Germania e o țară care nu se mai recunoaște în uniformă.”

Jurnalistul a adăugat însă că Pistorius are dreptate să avertizeze Europa asupra pericolului rusesc și asupra lipsei unei apărări comune eficiente: „Europa, dacă vrea să se descurce singură, are nevoie de o Germanie puternică militar. Doar că pentru asta, armata germană trebuie să crească de la 800.000 la cel puțin 2,4 milioane de oameni, iar mentalitatea pacifistă să se schimbe. Altfel, continentul va rămâne doar un balet de birocrați în fața unui tanc rusesc.”

Într-o notă ironică, Oreste a vorbit și despre dilema morală a Berlinului: „De câte ori Germania a fost puternică militar, s-a întâmplat ceva nasol. Dar, în același timp, fără o Germanie puternică, Europa riscă să nu fie deloc. Este o cruce istorică pe care poporul german trebuie s-o ducă iar.”

Context

După invazia Rusiei în Ucraina, Germania a anunțat în 2022 un fond special de 100 miliarde de euro pentru modernizarea armatei Bundeswehr, prin achiziția de tancuri Leopard 2, avioane F-35 și sisteme de apărare antiaeriană IRIS-T.
Programul face parte dintr-un efort mai amplu al Uniunii Europene de a-și crea autonomia strategică – concept promovat mai ales de Franța și susținut de Comisia Europeană.

Germania a fost, timp de opt decenii, principalul promotor al pacifismului instituțional în Europa. După cel de-al Doilea Război Mondial, Constituția germană (Grundgesetz) a limitat drastic rolul armatei, interzicând implicarea în conflicte externe fără mandat internațional.

Schimbarea actuală de paradigmă – numită în presa germană „Zeitenwende” („schimbarea de epocă”) – înseamnă nu doar reînarmare tehnică, ci și o regândire culturală: armata trebuie să devină o instituție de prestigiu într-o societate care, până de curând, o privea cu rușine.
Totodată, Berlinul a fost nevoit să recunoască dependența critică de gazul rusesc, o vulnerabilitate care a expus întreaga Europă la șocuri energetice.

În prezent, Bundeswehr numără aproximativ 180.000 de militari activi, departe de potențialul estimat necesar de strategi – între 400.000 și 500.000.
Recrutarea tinerilor rămâne dificilă, iar proiectul de reintroducere a stagiului militar obligatoriu a stârnit ample proteste.

Impact

Analiza lui Oreste Teodorescu scoate în evidență o realitate geopolitică nouă: Europa nu mai poate conta exclusiv pe umbrela americană.
Într-un context global în care SUA își orientează resursele către rivalitatea cu China, iar Rusia continuă presiunea militară la granițele estice, Germania devine centrul de greutate al apărării continentale.

Reînarmarea Berlinului ridică, totuși, întrebări sensibile: poate Germania să fie lider militar fără a redeveni o forță dominantă politic?
Analiștii NATO vorbesc deja despre riscul unei „Europe cu două viteze” – una militarizată, condusă de Germania și Polonia, și una pacifistă, formată din statele sudice.

În același timp, reindustrializarea Germaniei în domeniul apărării poate stimula economia europeană. Contractele pentru tancuri, drone și echipamente logistice implică mii de companii din Franța, Olanda, Cehia și România, deschizând un nou ciclu tehnologic.

Dincolo de cifre, transformarea Germaniei marchează o schimbare de mentalitate în toată Europa: apărarea nu mai este un tabu, ci o prioritate.
Așa cum concluzionează Oreste: „Europa trebuie să-și facă și ea rost de un cuțit, nu doar de vorbe frumoase. În lumea de azi, cașcavalul se împarte cu baioneta.”