Jurnalistul Oreste Teodorescu a analizat rolul geopolitic al premierului ungar Viktor Orban, pe care îl descrie drept „un broker între marile puteri ale lumii”. În opinia sa, Orban a reușit să devină simultan util Washingtonului, Moscovei și Beijingului, imitând stilul de mediere practicat de Nicolae Ceaușescu în anii ’70.
Oreste Teodorescu a explicat în cadrul emisiunii „News Podcast” cu Sorin și Oreste că premierul ungar nu mai este doar un lider controversat în interiorul Uniunii Europene, ci un actor geopolitic calculat, care joacă abil între blocurile de putere globale. „Trebuie să discutăm o nuanță foarte interesantă în geopolitică, și noi știm asta de pe vremea lui Nicolae Ceaușescu, de la Camp David și medierea de pace dintre Palestina și Israel, al cărui rol principal l-a ocupat Ceaușescu. Ce vreau să spun? Vreau să spun că marile puteri au avut întotdeauna nevoie de un broker de mediere mai mic – o țară terță sau un lider terț – care să așeze la aceeași masă două blocuri opozabile. Se pare că această abilitate pe care Ceaușescu a avut-o o are și Viktor Orban astăzi”, a afirmat jurnalistul.
În opinia sa, Orban a reușit să transforme Ungaria într-un „teren neutru” între taberele aflate în conflict – SUA, Rusia și China – fiind perceput ca un intermediar util, chiar dacă este contestat în Europa. „Viktor Orban și-a însușit acele calități necesare de a deveni util în întâlniri și medieri delicate pe care marile puteri nu le pot face direct. Este un broker între Washington, Moscova, Berlin și Beijing, fără a fi pe deplin de partea vreunuia”, a explicat Oreste la Sens TV.
Jurnalistul a comparat această strategie cu o formă modernă de supraviețuire politică: „Viktor Orban este un om bun la toate, pe mai multe fronturi. Angela Merkel a avut o relație privilegiată cu el și, când nu putea direct să discute cu Vladimir Putin sau cu Biden, îl trimitea pe Orban să facă una-alta. Olandezii se folosesc și ei de dreptul de veto al maghiarilor, când nu au curajul să se opună unor decizii de la Bruxelles.”
Oreste Teodorescu a mai remarcat că liderul de la Budapesta a știut să profite de vulnerabilitățile geopolitice ale momentului, inclusiv de tensiunile economice dintre SUA și China: „Atât timp cât Europa a încercat, sub presiunea administrației Biden, să limiteze expansiunea companiilor chineze, Viktor Orban și-a deschis porțile Ungariei. A spus: ‘Vrem universitate cu chinezii, vrem institute de cercetare cu Beijingul, vrem autostrăzi cu companiile chineze. Huawei? Nicio problemă. Veniți la Budapesta!’”
El a subliniat la Sens TV că Orban a aplicat aceeași strategie și în relația cu Rusia, oferindu-i lui Vladimir Putin o „oază de siguranță” în Europa: „Viktor Orban este foarte util lui Vladimir Putin, pentru că el are un loc în Europa unde știe sigur că, dacă se duce, nu va fi arestat. Are deja precedentul lui Beniamin Netanyahu, care a fost la Budapesta, deși are un dosar penal internațional, și nu i s-a întâmplat nimic.”
În plan intern, Oreste consideră că Orban a reușit să folosească aceste relații pentru a obține beneficii economice imediate, de care profită electoratul său. „Dacă va aduce în Ungaria pachete de 4–6 miliarde de dolari după întâlnirea cu Donald Trump, va acoperi o gaură mare din economie. Gazul pe care îl cumpără Ungaria este de patru ori mai ieftin decât cel pe care îl plătim noi, iar curentul electric – de două ori și jumătate mai ieftin”, a explicat jurnalistul la Sens TV.
În concluzie, Oreste descrie stilul lui Orban ca fiind „cinic, dar eficient”: un lider care nu se aliniază ideologic niciunei tabere, dar știe să profite din toate. „A fost apropiat de Trump, prieten cu Putin, partener economic cu Xi Jinping și util Germaniei. Așa cum Ceaușescu a fost cândva mediator între Est și Vest, Orban este astăzi brokerul Europei Centrale”, a spus Oreste Teodorescu la Sens TV.
Context
Ungaria condusă de Viktor Orban și-a construit, în ultimul deceniu, o politică externă nealiniată, combinând relațiile economice cu Rusia și China cu apartenența la NATO și Uniunea Europeană. În timp ce Bruxelles-ul acuză Budapesta de derapaje democratice și de cooperare excesivă cu Moscova, guvernul ungar își justifică poziția prin necesitatea „suveranității economice”.
Budapesta găzduiește investiții majore chineze (inclusiv o universitate la Debrecen și fabrici de baterii electrice) și menține importuri energetice semnificative din Rusia, în pofida sancțiunilor europene.
În același timp, Ungaria participă la structurile NATO, dar se poziționează ambiguu în chestiunea Ucrainei. Această politică de echilibru îi oferă lui Orban o vizibilitate disproporționată față de dimensiunea țării sale, dar și critici din partea aliaților occidentali.
Impact
Rolul de „broker de mediere” pe care și-l asumă Viktor Orban amplifică influența Budapestei în politica globală, dar și riscurile pentru stabilitatea Uniunii Europene. Prin menținerea relațiilor simultane cu Trump, Putin și Xi Jinping, Orban își asigură libertate de mișcare economică și diplomatică, însă fragilizează coeziunea europeană.
Pentru Ungaria, strategia aduce beneficii pe termen scurt – investiții, energie mai ieftină, sprijin financiar alternativ – dar riscă să izoleze țara în eventualitatea unei confruntări directe între marile puteri.
Pentru România și alte state din regiune, prezența unui astfel de actor imprevizibil la graniță înseamnă o permanentă provocare de securitate. Budapesta devine un punct de tranzit pentru interese externe concurente, în timp ce Bruxelles-ul și Washingtonul sunt nevoite să gestioneze o „excepție maghiară” care subminează unitatea occidentală.
Articolul Cum a transformat Orban Ungaria într-un broker de mediere!? apare prima dată în Snews.ro.