Criza de încredere care macină România, de la instituțiile statului până la reperele morale ale societății, a fost radiografiată fără menajamente în cel mai recent episod al Podcastului lui Timotei Onoriu. Fostul consilier prezidențial Iulian Fota a vorbit deschis despre cazurile Nordis și firmele care ajung în atenția publicului doar după ce sunt semnalate de instituțiile din străinătate, despre ipocrizia și duplicitatea oamenilor aflați la putere, dar și despre confuzia morală care face ca foști colaboraționiști sau extremiști să fie ridicați la rang de modele.
În cel mai recent episod al podcastului lui Timotei Onoriu, fostul consilier prezidențial și fost secretar de stat Iulian Fota a vorbit cu o sinceritate rară despre cauzele adânci ale neîncrederii care domină societatea românească. Plecând de la cazul Nordis, Fota a tras un semnal de alarmă asupra felului în care instituțiile statului par incapabile să reacționeze fără impulsuri venite din exterior.
„Dumneavoastră vă dați seama că acest caz Nordis a ajuns în atenția publicului după ce a fost după ce au fost semnalat la instituțiile din străinătate. Nu m-am uitat să văd ce și cum. Nici nu e treaba mea. Nu e primul. Nu există încredere.”, a spus Iulian Fota în cadrul podcastului lui Timotei Onoriu.
Declarația sa surprinde o temă recurentă în societate: sentimentul că România nu este capabilă să-și gestioneze propriile crize, ci depinde constant de intervenția sau semnalarea altora. Fostul consilier prezidențial a punctat lipsa de reacție și de răspundere din partea autorităților, dar și faptul că fenomenul nu este deloc nou.
Într-un pasaj care a atras atenția prin duritatea limbajului, Fota a descris o realitate pe care o consideră specific românească – disimularea, ipocrizia și corupția morală: „Eu tot timpul spun, nu e o chestie plăcută, dar mi-o asum. Eu tot spun, românul nu e prostul. Românul e hoț. Deci când ai o problemă și ăla din fața ta face pe prostul, trebuie să fii convins că el știe despre ce e vorba, dar încearcă să iasă din poveste făcând pe prostul.”, a afirmat Iulian Fota.
Fostul secretar de stat a adăugat că acest tip de comportament s-a normalizat în spațiul public, oferind exemple concrete din mediul politic. Un episod relatat de el a fost cel al unui parlamentar care a refuzat să spună public ce salariu are, deși informația era oricum publică. „Dacă era un tip de onoare și avea un pic de curaj, spunea: «Domnule, am salariul, dar nu mi l-am stabilit eu», dar nu fugea de salariu că îl are. Toată lumea îl știe. (…) Deci n-a avut curajul să rostească salariul cu gurița lui, ceea ce în mod direct mie îmi spune că și el e rușinat sau știe că e ceva neregulă cu salariul lui, că altfel îl înfrunta, că nu el și l-a dat.”, a explicat Iulian Fota în podcastul lui Timotei Onoriu.
Dincolo de critica instituțională, Iulian Fota a extins discuția spre zona morală și spirituală, vorbind despre pericolul confundării valorii culturale cu cea etică. Fostul consilier prezidențial a abordat tema delicată a relației dintre Biserică, mișcarea legionară și reperele morale promovate în spațiul public: „Povestea asta cu intersectarea, ca să zic așa, între biserica noastră și legionarism, e o chestiune care trebuie discutată. Eu cred că poate fi Iisus căutat și dincolo de optica unor legionari. Nu pot să cred că nu se poate spera în salvare și îndumnezeire dacă nu intervine nu știu ce sfânt legionar sau nu știu ce cântec scris de unii care la rândul lor după aia puneau mâna pe pistol și făceau tot felul de crime, nu puține dintre ele inclusiv în numele religiei.”, a spus Fota.
El a comparat această confuzie morală cu modul în care societatea alege să glorifice personalități precum Adrian Păunescu, fără a face diferența între valoarea artistică și comportamentul moral. „Păunescu a fost un poet genial, genial. Poeziile lui sunt absolut bestiale, după părerea mea. Dar problema nu e genialitatea poeziei, că poți să iubești poezia. Problema este când îl transformi pe Păunescu, un tip cu un caracter urât, după părerea mea, în reper moral. Păi, au murit oameni din cauza lui. L-a ajutat pe Ceaușescu să ne țină pe toți în frâu cu spectacolele alea.”, a afirmat Iulian Fota.
În continuare, fostul consilier prezidențial a lansat o întrebare esențială pentru societatea românească: de ce suntem dispuși să acceptăm repere „gri” în loc să alegem modele morale curate? „De ce trebuie să mă duc spre repere gri când s-ar putea să găsesc repere albe și să mă pot descurca moral cu oameni care nici n-au împușcat, nici n-au ajutat dictatura, nici n-au făcut tot felul de potlogării în fața propriilor cetățeni?”, a spus Iulian Fota în cadrul podcastului lui Timotei Onoriu.
Discuția a fost una amplă și tensionată, Iulian Fota reușind să atingă teme rareori abordate direct de foști oficiali de rang înalt: complicitatea morală, lașitatea publică și incapacitatea societății de a se delimita de propriile umbre istorice. În ansamblu, mesajul transmis a fost unul de trezire civică — o chemare la onestitate, asumare și curățenie morală.
Cazul Nordis, menționat de Iulian Fota, este reprezentativ pentru problemele de încredere dintre cetățeni, mediul privat și instituțiile de control ale statului. Suspiciunile privind modul de dezvoltare a proiectelor imobiliare, reclamațiile unor investitori și lipsa intervenției autorităților până la sesizările din străinătate reflectă un sistem administrativ slab și lipsit de reacție. În același timp, România continuă să se confrunte cu o confuzie morală adâncă: repere culturale și religioase cu trecut problematic sunt încă promovate drept modele de urmat. Lipsa unei delimitări clare între valoarea artistică și etica publică menține societatea într-o zonă gri, în care corupția și duplicitatea sunt tolerate.
Cazuri precum Nordis și celelalte exemple evocate de Iulian Fota amplifică neîncrederea generalizată în instituțiile statului și slăbesc coeziunea socială. Atunci când problemele grave sunt descoperite doar prin intervenția partenerilor externi, imaginea României are de suferit, iar capitalul de încredere al autorităților scade dramatic. În plan moral, perpetuarea modelelor „gri” și lipsa unui filtru etic coerent al societății contribuie la confuzie și la relativizarea valorilor. Declarațiile lui Iulian Fota nu doar că ridică probleme punctuale, ci expun o realitate sistemică: o țară care nu mai știe în cine să creadă și pe cine să admire.
Articolul Criza de încredere care macină România! ”Românul nu e prostul. Românul e hoț!” apare prima dată în Snews.ro.