În cadrul Podcastului lui Timotei Onoriu, fostul secretar de stat și fost consilier prezidențial Iulian Fota a explicat de ce Statele Unite își retrag treptat implicarea militară și financiară globală. În viziunea sa, Donald Trump a transmis clar aliaților că America „nu mai poate” susține securitatea tuturor, în condițiile unei crize interne profunde și a unei lumi tot mai periculoase.
Potrivit lui Iulian Fota, mesajul transmis de președintele american nu trebuie interpretat ca o renunțare la alianțe, ci ca o recunoaștere a limitelor interne ale Americii. „Americanii nu că nu vor, ci nu mai pot să garanteze pe toată lumea, cât timp lucrurile au devenit atât de complicate și de periculoase pentru ei. Rușii și chinezii sunt băgați în Venezuela până peste gât, iar în interior, situația e critică.”
El a explicat că degradarea nivelului de trai din Statele Unite a redus disponibilitatea cetățenilor de a finanța apărarea altor state. „Calitatea vieții în America s-a degradat foarte mult, iar americanul este tot mai puțin dispus să plătească pentru alții. Când trăia bine, nu-l deranja. Acum, când el trăiește mai prost, vede altfel lucrurile.”
Fota a subliniat că inclusiv blocajul bugetar de la Washington este un semnal al slăbiciunii interne. „Guvernul american e închis de o lună, o lună și ceva. Asta arată cât de complicată e situația în interior. Ei nu mai pot, nu că nu mai vor, să ducă sprijinul pentru alții.”
În aceste condiții, SUA transmit aliaților din NATO să-și reorganizeze forțele și să-și asume mai multă responsabilitate pentru propria apărare. „Ne-au zis cinstit: găsiți o formulă, noi mai retragem, mai ușurăm povara pentru noi. În NATO a început deja o discuție de felul ăsta.”
Fostul consilier prezidențial a explicat că Franța, de exemplu, este puțin probabil să suplinească retragerea americană, mai ales în contextul instabilității interne și al ascensiunii partidelor extremiste. „Mi-ar plăcea să-i văd pe francezi că trimit mai mulți soldați aici, dar o vor face puțin probabil. Partidele extremiste au printre alte politici și pe aceea de oprire a sprijinului pentru Ucraina. Ele preferă o relație bună cu Rusia.”
Această orientare, spune Fota, ar reprezenta o schimbare majoră de paradigmă în Europa. În loc de solidaritate cu Kievul, o parte a elitei europene ar putea căuta compromisuri cu Moscova.
Deși exclude o confruntare militară mondială pe scară largă, Iulian Fota consideră probabilă intensificarea războaielor prin intermediari. „Ucraina e un război prin interpuși între Rusia și Occident, cum au fost Vietnamul și Afganistanul în trecut. Niciodată America și Uniunea Sovietică nu s-au luptat direct, dar și-au plătit polițe prin alții.”
El avertizează că același tip de conflicte locale pot apărea și mai aproape de România. „Putem avea situații conflictuale în Balcani, unde lucrurile pot să ne afecteze. Sau chiar în Republica Moldova, pentru că rușilor nu le place ce se întâmplă acolo.”
Fostul secretar de stat nu exclude nici provocări directe la adresa României, de tipul „incidentelor controlate”, atacuri cu drone, rachete „scăpate din greșeală” sau alte forme de intimidare. „Putem avea tentative de intimidare a noastră, inclusiv prin operațiuni militare deschise. Toate aceste lucruri vor reclama decizii grele din partea noastră.”
În final, Fota a criticat clasa politică românească, despre care spune că nu este pregătită să gestioneze astfel de provocări: „Ar fi bine ca politicienii noștri să lase deoparte jocurile meschine între ei, care sunt eminamente pe interese personale. Ei se ceartă în momentul ăsta pentru bani.”
Statele Unite traversează o perioadă de criză internă profundă, marcată de diviziuni politice, blocaje bugetare și o scădere a nivelului de trai. În același timp, competiția globală cu China și Rusia se intensifică, ceea ce obligă Washingtonul să-și reducă angajamentele externe și să transfere o parte din responsabilități către aliați. În Europa, ascensiunea partidelor populiste și extremiste slăbește consensul pro-NATO și pro-Ucraina.
O retragere parțială a Statelor Unite din angajamentele de securitate globale ar putea lăsa Europa într-o poziție vulnerabilă, mai ales pe flancul estic. România, aflată la granița războiului din Ucraina, trebuie să-și consolideze capacitățile proprii și să-și adapteze politica externă la noul context multipolar. Lipsa unei viziuni politice coerente riscă să transforme țara într-un simplu spectator al marilor decizii strategice.
Articolul Guvernul american blocat, NATO sub presiune: lumea intră într-o nouă fază apare prima dată în Snews.ro.