Războiul din Ucraina evidențiază două paradigme militare opuse: Rusia continuă să mizeze pe număr și mobilizare, în timp ce Ucraina investește în tehnologie și sisteme autonome pentru a reduce pierderile umane. Jurnalistul Mihai Rusu subliniază la Sens TV că această diferență nu mai este doar una de dotare, ci de concepție strategică și de raportare la valoarea vieții umane pe front.
În timp ce Kremlinul încearcă să suplinească pierderile printr-un aflux continuu de recruți și rezerviști, Kievul și partenerii occidentali accelerează inovația tehnologică și introduc pe front sisteme autonome și roboți militari. Jurnalistul Mihai Rusu a subliniat la Sens TV contrastul dintre strategia Rusiei de a suplimenta rapid efectivele și abordarea Ucrainei, care avansează în direcția militarizării tehnologice.
„Nu sunt probleme, sunt niște surprize pregătite de niște minți foarte inteligente din Armata Ucraineană, din Ministerul Apărării ucrainean, care, în timp ce Putin își mărește cantitatea de ‘carne de tun’ cu noi încorporați și noi recruți, iată, ucrainenii și NATO pun la dispoziție roboți.
Gândiți-vă că noii recruți vor fi santinele undeva. Trag în roboți, ce să facă? Este o nebunie întreagă ceea ce face Putin” a explicat acesta în cadrul emisiunii „Sens Național” cu Sorin Manea.
Analistul a insistat apoi asupra costului uman al conflictului, arătând că efortul militar al Rusiei se bazează acum tot mai mult pe mobilizarea tinerilor între 18 și 30 de ani, trimiși să servească într-un război care nu mai seamănă deloc cu scenariul rapid imaginat la început.
„Viața unui om costă foarte mult, inclusiv din punct de vedere moral. Asistăm acum în Rusia la acești încorporați care trebuie să semneze un contract; ei primesc și bani când sunt trimiși pe front și trebuie să aibă vârsta între 18 și 30 de ani. Vorbim despre oameni foarte tineri, iar această operație specială are nevoie acum de rezerve puternice, pentru că planul inițial era de neconceput în 2022, când Putin se gândea la un blitzkrieg de la granița belarusso-ucraineană până la Kiev.
În loc de două, trei, patru zile, blitzkriegul s-a transformat într-un război îndelungat, iar Putin crede că este încă în Războiul Rece și folosește aceleași metode ca URSS pentru a-și mări efectivele. Numai că Putin nu a învățat nimic din istorie. Nici din istoria lui Hitler, care credea într-un blitzkrieg de șase luni, iar rezultatul îl știm. Avem acum un război și între moduri de gândire: minți luminate la Kiev și concepte militare rusești rămase pe loc, care nu pot fi actualizate, pentru că astăzi nu mai este nevoie de oameni în aceeași măsură.
Astăzi, trupele convenționale nu mai au valoarea pe care o aveau acum 20, 30 sau 40 de ani. Dacă rușii au intrat în Ucraina cu tancuri T-72, T-73 sau T-74, produse în anii ’80, vă dați seama care este diferența, nu doar de tehnologie, ci și de concepție militară, între Moscova și Kiev”, a completat Mihai Rusu.
Diferența dintre cele două abordări devine tot mai vizibilă pe măsură ce conflictul avansează. Rusia continuă să se sprijine pe mobilizarea tinerilor și pe tehnică veche sovietică, în timp ce Ucraina și partenerii NATO introduc treptat sisteme autonome, robotizate și capabilități bazate pe inteligență artificială. Într-un război în care resursa umană se erodează rapid, capacitatea de a adapta tehnologia la câmpul de luptă poate decide nu doar ritmul conflictului, ci și forma lumii post-război.
Articolul Rusia trimite recruți, Ucraina trimite roboți: două strategii opuse pe front apare prima dată în Snews.ro.