Suspendarea întâlnirii Trump–Putin de la Budapesta arată cât de fragile rămân negocierile privind războiul din Ucraina, explică generalul (r) Alexandru Grumaz la Sens TV. Acesta a subliniat că actualele poziții ale Washingtonului și Moscovei reflectă în mare parte discuțiile purtate anterior între cei doi lideri, inclusiv la întâlnirea informală din Alaska.
Anularea summitului planificat la Budapesta dintre Donald Trump și Vladimir Putin ridică din ce în ce mai multe semne de întrebare. Generalul (r) Alexandru Grumaz a explicat la Sens TV că pozițiile publice ale Washingtonului și Moscovei reflectă în mare parte negocierile și mesajele transmise anterior între cei doi lideri, inclusiv în cadrul întâlnirii informale din Alaska.
„Noi trebuie să înțelegem că tot ceea ce vedem în acest moment reprezintă urmările discuției dintre Donald Trump și Vladimir Putin din Alaska. Nimic nu este întâmplător. Unele lucruri se potrivesc cu ce au discutat, altele nu se potrivesc. Unele depășesc cadrul acelor discuții.
Este clar că între 8 și 9 octombrie, rușii au trimis acel memorandum către Statele Unite, în care și-au precizat poziția referitoare la întâlnirea de la Budapesta. Ce au cerut rușii în memorandum? Dacă îmi amintesc bine, au cerut ca Ucraina să cedeze teritoriile ocupate și să recunoască controlul rus asupra unor zone. Iar aceasta reprezenta o precondiție pentru încetarea ostilităților”, a explicat acesta într-o ediție a emisiunea „Sens Național” cu Sorin Manea.
În continuarea explicațiilor privind condițiile transmise de Moscova în memorandum-ul adresat Washingtonului, generalul în rezervă a precizat că Rusia a reiterat și cerințe legate de statutul militar și geopolitic al Ucrainei, inclusiv limitarea forțelor armate și renunțarea la aspirațiile euro-atlantice.
„De asemenea, au cerut ca Ucraina să accepte o reducere semnificativă a forțelor sale armate — mai puțin personal, mai puțin echipament și o mobilizare restrânsă, ca parte a soluției.
Asta au cerut și la Istanbul: ca Ucraina să garanteze că nu va adera la NATO sau la alte structuri militare. Aici ne referim inclusiv la dimensiunea militară a Uniunii Europene, chiar dacă Uniunea nu este în sine o alianță militară.
De asemenea, s-a cerut ca Ucraina să accepte neutralitatea ca parte a unei înțelegeri totale. Într-un cadru mai larg, au cerut recunoașterea pretențiilor de suveranitate asupra unor regiuni, inclusiv Crimeea, Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie, precum și renunțarea Ucrainei la anumite drepturi sau alianțe.
Atenție: toate acestea reprezintă un set de condiții minimale impuse de Rusia, care au fost considerate de Washington drept inflexibile”, a completat Alexandru Grumaz.
Statele Unite ar fi decis să anuleze summitul planificat la Budapesta dintre Donald Trump și Vladimir Putin, după ce Moscova a transmis Washingtonului un memorandum în care și-a reafirmat condițiile pentru încetarea războiului din Ucraina. Documentul cerea recunoașterea de către Ucraina a teritoriilor ocupate de Rusia, reducerea semnificativă a forțelor armate ucrainene și garanții că statul ucrainean nu va adera niciodată la NATO sau la alte structuri militare occidentale.
Decizia americană a venit în urma unei discuții tensionate între secretarul de stat Marco Rubio și ministrul rus de externe Serghei Lavrov, Rubio recomandându-i ulterior lui Donald Trump suspendarea întâlnirii, pe motiv că Rusia nu ar da semne de compromis. Summitul urma să fie găzduit de premierul ungar Viktor Orbán, care spera să joace rolul de mediator în conflict.
Articolul De ce a fost anulată întâlnirea Trump–Putin: Memorandumul rusesc care a tensionat negocierile apare prima dată în Snews.ro.