Gruparea “Riviera Maya”, condusă de craioveanul Florian Tudor, zis Rechinul, și-a îngropat o parte din bani și la propriu și la figurat în Craiova. Alte milioane au fost investite în proprietăți din Statele Unite, Mexic și Brazilia, dezvăluie ancheta Rise Project despre furturile făcute din bancomate, in Mexic, de o grupare din România.
Sorin Velcu este unul dintre principalii gangsteri din gașca de pe Riviera Maya iar curtea mamei sale, din Craiova, devenise seif pentru o parte din veniturile ilicite ale grupării.
Îngroparea banilor este o practică veche. În Columbia anilor ‘90, marii traficanți de droguri, în frunte cu Pablo Escobar, ascundeau tone de bancnote în gropi împrăștiate de-a lungul întregii țări. Columbienii visează și astăzi că ar putea da peste una dintre comorile îngropate și uitate de cartelul din Medellin, după moartea sa din 1993.
Familia Velcu a fost o celulă de bază în gruparea de pe Riviera Maya. Sorin și tovarășii lui clonau cardurile turiștilor din Mexic printr-o schemă sofisticată de sabotare a unei rețele de bancomate. Apoi, mergeau în deplasare: călătoreau în toată lumea pentru a retrage bani de pe cardurile copiate, acoperindu-și astfel urmele.
Pe 13 ianuarie 2020, Sorin Velcu a fost trimis în judecată pentru șantaj și constituire de grup infracțional organizat.
Gruparea lucra în special cu cash, așa că tranzacțiile se făceau personal. În puținele cazuri când nu se puteau căra banii peste ocean, transferurile se efectuau prin servicii electronice precum Western Union. Acestea erau însă plafonate la cel mult 3.000 de euro pentru a nu declanșa alerte de spălare de bani.
Martorii din dosar, ale căror declarații au fost văzute de OCCRP, arată că Rebeca Tudor și alți membri ai grupării foloseau persoane care nu aveau nicio legătură cu activitățile infracționale. Acești interpuși jucau rolul destinatarului, ridicau banii trimiși din Mexic, din SUA sau din alte țări din lume, apoi îi predau cash grupării.
Printre interpușii de ocazie, procurorii au identificat zeci de studenți, muncitori din construcții și un preot. Majoritatea au fost plătiți cu sume derizorii pentru rolul lor în schema infracțională, iar alții, deloc, după cum susțin chiar ei în fața autorităților.
Documentele juridice confirmă că aceeași metodă era folosită și la celălalt capăt al tranzacțiilor. Spre exemplu, când s-au făcut transferuri din statul american Florida, expeditorii au fost niște simpli cetățeni venezueleni, fără legături cu gruparea infracțională.
Un raport al Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor a analizat tranzacțiile și a concluzionat că transferurile au fost fragmentate tocmai pentru a nu atrage atenția. Raportul a ajuns pe masa polițiștilor din Craiova în 2016, dar s-au luat măsuri abia în 2019.
