Alexander Lukashenko, a ordonat vineri șefilor săi de securitate să reprimeze protestatatiile și să „nu ia prizonieri” în cel mai sumbru avertisment de până acum după luni de demonstrații, potrivit The Moscow Times.
Fosta națiune sovietică a asistat la proteste în masă de când liderul autoritar, în vârstă de 66 de ani, a revendicat o victorie îndoielnică în alegerile prezidențiale din august, despre care criticii și liderii occidentali spun că a fost trucată.
Lukașenko – încurajat de sprijinul Rusiei – a refuzat să demisioneze, în pofida protestelor persistente în masă ale bielorușilor care cer demisia acestuia și noi alegeri.
La o întâlnire cu noii șefi de poliție în urma unei remanieri, Lukașenko a spus că este timpul să ne împotrivim protestatarilor.
„Nu vom lua prizonieri. Dacă cineva atinge un militar – am vorbit deja cu generalii – ar trebui să plece cel puțin fără mâinile sale”, a spus liderul atacat. „Gata. Nu avem unde să ne retragem și nu ne vom retrage.”
Mișcarea de protest a menținut demonstrații la scară largă din august, zeci de mii ieșind în stradă în fiecare weekend. O altă demonstrație este programată pentru duminică.
După o represiune inițială a poliției împotriva protestelor care au avut că rezultat mii de detenții și pretenții de tortură în închisori, autoritățile au amenințat luna această că vor folosi muniție de război pentru dispersarea protestatarilor.
Lukașenko a crescut presiunea asupra criticilor săi după ce rivala electorală Svetlana Tikhanovskaya – care susține că a câștigat votul din august, i-a dat până pe 25 octombrie să renunțe, să oprească violența împotriva protestatarilor și să elibereze prizonierii politici.
Lukașenko a ignorat ultimatumul și a lansat în schimb o remaniere a securității, spunând că va pleca „în visele ei!”
„Președintele nu a fugit niciodată nicăieri și nu are de gând să fugă”, a spus el.
Lukașenko și-a înlocuit joi ministrul de interne și a închis frontierele terestre cu membri ai UE, Polonia, Lituania și Letonia, precum și Ucraina, invocând pandemia de coronavirus. Vineri a numit și un nou șef de poliție pentru capitala Minsk.
Ministrul de Interne, Ivan Kubrakov, în vârstă de 45 de ani, l-a înlocuit pe Yuri Karayev, care a prezidat represiunea brutală post-electorală care a dus la moartea mai multor protestatari.
Karayev și alți doi oficiali cu experiență în securitate au fost numiți asistenți prezidențiali în anumite părți ale țării pe care Lukașenko le-a descris drept „deosebit de periculoase”.
Au fost trimiși la Minsk, orașul Grodno din vest și orașul Brest din sud-vest, care au văzut unele dintre cele mai mari proteste din ultimele săptămâni.
Lukashenko a propus, de asemenea, înființarea de echipe de voluntari formate din foști militari și furnizarea acestora cu arme pentru a asigura legea și ordinea. „Ne pot ajuta foarte mult”, a spus el.
Tikhanovskaya a respins remanierea, spunând că Lukașenko este „în panică” și a cerut susținătorilor să continue să protesteze.
Luni, opoziția a anunțat o grevă generală, în timp ce autoritățile au arestat aproape 600 de persoane. Studenții s-au alăturat acțiunii industriale organizând proteste în cadrul universităților. Tikhanovskaya a declarat vineri că peste 300 de studenți riscă acum să fie expulzați.
Țările occidentale au aplicat sancțiuni pentru trucarea voturilor și violența poliției asupra aliaților din Lukaskenko, care s-a bazat puternic pe sprijinul Moscovei.
Citește și:
- Parlamentul European nu îl recunoaște pe Lukașenko ca președinte al Belarusulu
- Președinții României, Lituaniei și Poloniei afirmă într-o declarație comună susținerea Belarusului democratic
- UE declară că Lukașenko nu este președintele legitim al Belarusului
- Zeci de persoane arestate în timp ce poliția atacă protestatarii cu tunuri de apă
- Liderul opoziției din Belarus îi dă lui Lukashenko un ultimatum să demisioneze
