Creștinii ortodocși îl sărbătoresc astăzi pe Sfântul Dimitrie fiind una dintre cele mai importante zile ale creștinătății.
Astăzi este ziua în care, în tradiţia populară se spune că se usucă toate plantele şi căldura intra în pământ, făcând loc anotimpului friguros.Dacă Sfântul Gheorghe încuie iarna şi înfrunzeşte întreaga natură, Dumitru desfrunzeşte codrul şi usucă toate plantele.
Sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Dumitru are loc la 26 octombrie și este urmată de cea a Sfântului Dimitrie cel Nou, în 27 octombrie, ocrotitorul Bucureştiului, ocazie cu care sunt scoase la Patriarhie moaştele Sfântului și are loc un pelerinaj.
În Evul Mediu, Sfântul Mare Mucenic Dimitrie a devenit unul dintre sfinţii militari, adică cei veneraţi în special de soldaţi în timpul războiului. Voievodul Ştefan cel Mare avea în timpul campaniilor militare pe care le-a purtat un steag cu însemnele Sfântului Dimitrie.
În Ajunul sărbătorii, în satele din Muntenia se aprind focuri, focurile lui Sâmedru, peste care sar copiii pentru a fi sănătoşi tot anul. Bătrânii satului spun că focul alungă fiarele. După ce acesta este stins, ţăranii aruncă un cărbune în grădină ca aceasta să primească putere de a rodi.
Sfântul Mare Mucenic Dimitrie a trăit în timpul împăraţilor Diocleţian (284-305) şi Maximian (286-305), în provincia Iliricum, și a fost el însuși ofițer al Imperiului Roman.
Pe 26 octombrie, pentru a şti ce iarnă îi aşteaptă, oamenii urmăresc mai multe semne în natură. Dacă în această zi este vreme aspră, iarna va fi bună, iar de va fi vreme bună, toamna va fi lungă. Tot acum, dacă luna va fi plină şi cerul acoperit de nori, iarna va fi aspră, cu zăpezi grele. În ziua Sfântului Dumitru, credincioşii merg la biserică şi împart grâu fiert pentru sufletele celor morţi.
