Gabriela Firea a declarat atât în campania electorală cât și în timpul celor doi ani de mandat că reducerea poluării reprezintă o prioritate.
Printre măsurile anunțate se numără încurajarea transportului public, amenajarea de piste pentru biciclete, creșterea suprafeței de spațiu verde, amenajarea spațiilor verzi degradate, reabilitarea sistemului de termoficare, etc.
„Aglomerația din capitală este una inacceptabilă pentru anul pe care îl trăim, 2016. Este una dintre prioritățile programului meu de guvernare locală. Dacă vrem să avem o capitală aerisită în care să putem să circulăm liber dintr-o parte în alta a orașului, în primul rând trebuie dezvoltat transportul public. Avem o flotă de 1000 de autobuze Mecedes dintre care 30% sunt blocate în parcare pentru simplul motiv că foștii primari nu au alocat fonduri pentru piese și cele 300 și ceva de autobuze, în loc să fie pe teren, să ușureze transportul bucureștenilor, sunt folosite direct din parcul auto pentru piese. Este inacceptabil așa ceva. […] De asemenea, parcări la intrarea în capitală, la gurile de metrou în cartierele cele mai aglomerate – iată câteva soluții.” – Gabriela Firea după depunerea candidaturii în 2016
În raportul “Trei ani de mandat. PMB zero barat”, realizat de asociațiile ActiveWatch, CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică și Organizația pentru Promovarea Transportului Alternativ în România (OPTAR), au fost identificate măsurile prioritare, termenul de execuție și stadiul implementării în iulie 2019, momentul publicării documentului. Pentru toate măsurile următoare durata de execuție prevăzută s-a încheiat:
Din păcate, în ceea ce privește spațiile verzi, cu excepția răscumpărării Parcului Emil Gârleanu și definitivarea Planului Integrat de Calitate a Aerului (PICA), care cuprinde măsuri pentru următorii cinci ani, în vederea încadrării/menținerii concentrației poluanților atmosferici în valorile limită/țintă, nu s-au întâmplat foarte multe lucruri. Situația celorlalte parcuri retrocedate (Titan, Verdi, Plumbuita) nu a fost clarificată, potrivit
HotNews.ro.
România ocupă locul opt în Europa la numărul morților din cauza poluării, la suta de mii de locuitori, conform unui raport al organizației GAHP. Peste 20.000 de români mor anual din cauza poluării. În marile orașe, cei mai importanți factori de poluare sunt mașinile și construcțiile. În București, senzorii nou instalați de o asociere independentă de organizații arată că poluarea aerului este mai ridicată decât o arată datele oficiale.
Amendati de Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru poluare
România nu și-a îndepinit sarcinile pentru a îmbunătăți calitatea aerului, a decis Curtea de Justiție a Uniunii Europene la sfârșitul lunii aprilie, care vorbește despre „nerespectarea sistematică și persistentă” a limitei pentru particula PM10 în București, potrivit digi24.ro.
„România, pe de o parte, prin nerespectarea sistematică și persistentă, din anul 2007 și până cel puțin în anul 2016, a valorilor-limită zilnice pentru concentrațiile de PM10 și prin nerespectarea sistematică și persistentă, din anul 2007 și până în anul 2014 inclusiv, cu excepția anului 2013, a valorilor-limită anuale pentru concentrațiile de PM10 în zona RO32101 (București, România), nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 13 alineatul (1) din Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa coroborat cu anexa XI la aceasta și, pe de altă parte, nu și-a îndeplinit, în ceea ce privește această zonă, începând din 11 iunie 2010, obligațiile care îi revin în temeiul articolului 23 alineatul (1) din această directivă coroborat cu anexa XV la aceasta, în special obligația prevăzută la articolul 23 alineatul (1) al doilea paragraf din directiva menționată, de a se asigura că perioada de depășire este cât mai scurtă cu putință”, a decis pe 30 aprilie CJUE.
